Premium
Lovitură din partea Curții Constituționale a României pentru președintele Klaus Iohannis. Magistrații au decis să amâne discutarea sesizării făcute de șeful statului pe Codul Penal.
Curtea Constituțională a României (CCR) va dezbate, pe data de 17 septembrie, sesizarea depusă, miercuri, de președintele Klaus Iohannis privind modificările Codului Penal. La aceeași dată, judecătorii Curții discută pe marginea obiecției PNL, USR, PMP și cea a ÎCCJ pe același proiect.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat, miercuri, Curtea Constituțională a României în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Klaus Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea și adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituția, în sensul că depășește termenul constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată șeful statului, s-a împlinitpe 16 iulie, însă inițiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat și pe 4 iulie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, scrie Mediafax.
"Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de inițiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naște dreptul Camerei decizionale de a se pronunța asupra inițiativei adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) și de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecința imposibilității membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituție propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeași este și consecința pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula și depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale", se arată în textul sesizării șefului statului, potrivit Administrației Prezidențiale.
Astfel, Iohannis susține, în textul sesizării că atât Codul penal, cât și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt neconstituționale deoarece încalcă următoarele aspecte: "1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată și nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților la momentul emiterii Deciziei Președintelui Camerei Deputaților de convocare în sesiune extraordinară".
Pe 5 iulie, PNL, USR şi PMP au sesizat CCR asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susţinând că peste 30 de articole sunt neconstituţionale, printre care şi cel care referitor la abuzul în serviciu, cât şi abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu. La aceeași dată, și judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au sesizat Curtea Constituţională pe aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului Penal.
Majoritatea parlamentară a adoptat modificările Codului penal pentru punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Proiectul a trecut într-un timp fulger de Parlament, fiind adoptat de Senat pe 3 iulie şi pe 4 iulie de Camera Deputaţilor. Cea mai importantă şi disputată reglementare a iniţiativei legislative este cea referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.
”Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, este definiţia dată abuzului în serviciu, printr-un amendament PSD adoptat de Legislativ.
