Ce i-au spus procurorului general cei nemulțumiți că procurorii au clasat Dosarul 10 august

Intervenţia în forţă executată în vederea restabilirii ordinii la o adunare care şi-a pierdut caracterul paşnic nu poate avea semnificaţia unei activităţi de plivit buruieni într-un răsad de panseluţe ci mai degrabă pe aceea de întoarcere a unei culturi iremediabil compromise la stadiul de brazdă, afirmă procurorii în ordonanţa de clasare a Dosarului violenţelor din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei. Această afirmaţie din textul ordonanţei a fost sesizată de organizaţia civică Geeks for Democracy, care s-a întâlnit vineri cu procurorul general Gabriela Scutea, alături de alte organizaţii care cer redeschiderea acestui dosar, anunță news.ro.

”În debutul întâlnirii a fost reiterat caracterul paşnic, demonstrat în timp, al protestelor din Piaţa Victoriei şi faptul că trăsătura principală a majorităţii participanţilor la aceste proteste a fost refuzul abuzurilor şi violenţei, aspecte caracteristice aflate în contradicţie cu afirmaţiile cuprinse în Ordonanţa DIICOT care laudă demersul forţelor de ordine de a-i trata pe protestatari ca pe o ”cultură iremediabil compromisă” care este nevoie să fie ”întoarsă la stadiul de brazdă””, afirmă Geeks for Democracy în comunicatul transmis după întâlnire.

Citește și: Replică dură din partea USR PLUS, despre anunțul lui Ludovic Orban : ‘PNL prezintă sondaje măsluite’ .

Ei mai remarcă şi faptul că, deşi la acest moment nu există număr de intrare la Parchetul General în vederea analizei dosarului, procurorul general a recunoscut că a studiat textul ordonanţei şi a menţionat rezervele personale cu privire la modul de redactare al acesteia.

”Totodată, Gabriela Scutea a specificat faptul că opinia domniei sale, justificată de dreptul procurorului general de verificare a procurorilor din subordine, se va baza pe probatoriul din cele 133 de volume ale dosarului”, transmite asociaţia.

”Într-un mod plastic, dar sugestiv exprimat pentru înţelegerea semnificaţiei asociate conceptului, reţinem că acţiunea de intervenţie în forţă executată în vederea restabilirii ordinii publice pe timpul desfăşurării unei adunări publice care şi-a pierdut caracterul paşnic nu are şi nu poate avea semnificaţia unei activităţi de plivit buruieni într-un răsad de panseluţe, ci mai degrabă pe aceea de întoarcere a unei culturi iremediabil compromise la stadiul de brazdă", se arată în Ordonanţa de clasare a dosarului.

Citește și: Studiu șocant: S-a descoperit că există riscul mai mare de a lua COVID-19 acasă, decât de la străini

De asemenea, în document se mai arată că ”misiunile executate de către forţele de ordine în astfel de situaţii sunt departe de a fi perfecte, erorile de apreciere şi acţiune fiind o constantă influenţată de limitele factorului uman”.

Textul ordonanţei face referire şi la Regulile tactice specifice privind folosirea mijloacelor din dotare, respectiv la ”Folosirea bastonului de cauciuc”, acesta putând fi folosit ca mijloc de descurajare a elementelor tubulente sau recalcitrante.

Conform textului invocat, ”folosirea bastonului se face fără a produce vătămări corporale grave sau a pune în pericol viaţa şi încetează imediat ce s-a renunţat la acţiune şi s-a obţinut reacţia de conformare la dispoziţia jandarmului”. În situaţia producerii de vătămări corporale, jandarmul e obligat să acorde primul ajutor.

Citește și: Cristoiu: ‘Este clar că se țintește scaunul dlui Cercel. Deja a apărut un concurent și trebuie neapărat să plece’

Dosarul violenţelor de la protestul din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei, a fost clasat în ceea ce priveşte săvârşirea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, dar şi în ceea ce priveşte acuzaţiile la adresa coordonatorilor intervenţiei forţelor de ordine, iar urmărirea penală pentru purtare abuzivă, abuz şi neglijenţă în serviciu în cazul unor jandarmi care ”au exercitat violenţe nejustificate împotriva unor protestatari” a fost declinată către Parchetul Militar. Clasarea în ceea ce priveşte acuzaţiile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă îi vizează pe coordonatorilor acţiunii jandarmilor, Laurenţiu Cazan, Mihai Dan Chirică, Gheorghe Sebastian Cucoş şi Ionuţ Cătălin Sindile.