Premium
Calitatea aerului, managementul deșeurilor și problemele legate de spațiile verzi, principalele nemulțumiri din micile comunități ale Bucureștiului.
Mai mult de jumătate dintre bucureștenii participanți la un sondaj derulat de Fundația Comunitară București sunt nemulțumiți de starea mediului din zona în care locuiesc, în timp ce 35% sunt indiferenți și doar restul de 11% se declară mulțumiți, conform Mediafax.
Cu toate acestea, doar 23% dintre respondenți vor să se implice în soluționarea problemelor de mediu pe care le identifică, arată sondajul.
Bucureștenii participanți la sondaj sunt, în cea mai mare parte, nemulțumiți de calitatea aerului (77%), de managementul deșeurilor (70%), de problemele legate de spațiile verzi (62%), de efectele schimbărilor climatice (52%) și de mobilitatea urbană (50%), arată cercetarea.
Când vine vorba de principala problemă, calitatea aerului, cei mai mulți respondenți se plâng de traficul intens (82%), de poluare (81%) și de traficul generat de camioane și tiruri (39%). În ceea ce privește managementul deșeurilor, lipsa educației legate de reciclare (73%), colectarea defectuoasă a deșeurilor (68%), lipsa colectării selective (64%) și consumul iresponsabil (52%), cum ar fi cel care generează ambalaje în exces sau deținerea mai multor mașini per familie sunt problemele care îi nemulțumesc cel mai mult pe cetățeni.
Și problema spațiilor verzi din jurul locuinței lor este una importantă pentru bucureștenii intervievați, iar aceștia se declară nemulțumiți de lipsa educației legate de protejarea spațiilor verzi (74%), de lipsa lor în zona în care locuiesc (59%) sau de spațiile verzi neamenajate sau distruse (55%). La acestea se adaugă construcțiile care iau din spațiul verde (54%), toaletările excesive (45%) și tăierile de copaci (43%), dar și spațiile verzi închise sau fără acces public (35%).
Sondajul a identificat de asemenea și probleme precum lipsa de soluții pentru protejarea orașelor de efectele schimbărilor climatice (64%), lipsa de inițiative pentru reducerea consumului de resurse naturale și diminuarea impactului orașului asupra mediului (62,7%) sau lipsa de sprijin pentru comunitățile defavorizate afectate de schimbările climatice (46,6%).
Toate acestea se adaugă la problemele de mobilitate urbană, unde bucureștenii au notat lipsa pistelor (69%) și a parcărilor (68%) pentru biciclete, lipsa educației pentru utilizarea transportului alternativ în locul mașinii personale (66,8%) și transportul public insuficient (38,9%).
Pe lângă acestea, bucureștenii chestionați au menționat și alte probleme, cum ar fi lipsa centrelor comunitare de petrecere a timpului liber, a locurilor de joacă sau a alternativelor de practicare a unui sport, la fel ca lipsa accesului la terenurile de sport, lipsa băilor publice, a cișmelelor și a altor locuri publice de hidratare, lipsa vegetației în afara spațiilor verzi și a grădinilor de legume comunitare.
Deși toți respondenții din microcomunitățile bucureștene observă problemele de mediu din zona în care locuiesc, aproape 77% spun că nu sunt dispuși să se implice în rezolvarea lor. Restul de 23% care vor să se implice consideră că ar putea contribui prin activități precum lansarea de petiții, plantare de copaci, reciclare, folosirea transportului public, construirea de piste și/sau parcări de biciclete, întreținerea curților din jurul blocului, colaborare cu comunitatea din bloc pentru a contacta asociații specifice, reciclare individuală și comunicare în rețeaua de prieteni și rude despre importanța reciclatului, participare la întâlniri comunitare unde se dezbat probleme de mediu și chiar implicare în organizare de evenimente.
Bucureștenii din zonele vizate de program pot înscrie ideile de proiecte până pe 31 martie, beneficiind de un fond de granturi în valoare totală de 520.000 de euro în următorii doi ani pentru rezolvarea lor, la care se adaugă mentorat și sprijin din partea unor specialiști dedicați, având capacitatea de a susține implementarea lor.
Proiectele pot fi depuse de organizații non-guvernamentale, neafiliate politic, grupuri de inițiativă, formate din cel puțin 3 persoane care își asumă împreună planificarea și implementarea unui proiect, sau instituții de învățământ de stat care vor desfășura activitățile propuse într-una dintre zonele selectate.
Aceștia pot înscrie proiectele până pe 31 martie, completând formularul disponibil pe site-ul Platformei de mediu pentru București. După perioada anunțării ideilor selectate (1-10 aprilie), Platforma de mediu organizează un incubator de proiecte (15 aprilie-31 mai), urmând ca selecția proiectelor finale să aibă loc între 1 și 10 iunie. Implementarea se va realiza în perioada iunie 2024 - martie 2025.
