Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Ce invocă Austria pentru a bloca accesul României în Schengen

DW
granita austria

Austria insistă că România trebuie să mai aștepte și să își securizeze mai bine granițele în fața fluxului migrator. Autoritățile de la Viena indică un studiu guvernamental potrivit căruia 40% din cei 75.000 de migranți neînregistrați au venit pe ruta Turcia- Bulgaria- România- Ungaria, în timp ce restul vin pe ruta Serbia-Ungaria. Aceste informații ar fi colectate din telefoanele mobile ale migranților precum și în convorbiri cu ei și traficanții.

Numai că datele guvernului austriac sunt contrazise flagrant de cele prezentate de instituția europeană abilitată - FRONTEX - În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale. Datele FRONTEX arată cu claritate că migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migrația de pe Ruta Balcanilor de Vest trece prin România.

De altfel, șubrezenia motivului invocat de cancelarul austriac este remarcată într-un articol de opinie apărut în ziarul austriac Die Presse semnat de doi cercetători, doctor Judith Kohlenberger, expert în domeniul migrației la Institutul pentru Politică Socială de la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, și doctor Daniela Pisoiu, politolog și cercetător senior la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale.

Daniela Pisoiu a venit cu precizări suplimentare pentru Hotnews: România și Bulgaria sunt țapii ispășitori pentru eșecurile Ungariei

În comentariul pe care l-ați semnat în Die Presse, alături de Dr. Judith Kohlenberger, spuneți că în raportul Frontex migrația pe ruta „Balcanilor de est” (cea care ar cuprinde și România), invocată de cancelarul Austriei, nu este menționată, în schimb este menționată ruta „Balcanilor de vest” ca fiind cea mai activă rută de migrație către UE. Pentru ca publicul din România să înțeleagă mai bine acest subiect: există sau nu, în opinia dumneavoastră, o problemă cu migrația ilegală care ar trece prin România sau Bulgaria?

Daniela Pisoiu: Potrivit surselor Frontex, nu există o rută a Balcanilor de est. Autoritățile române, de asemenea, nu admit existența unei asemenea rute.

Domnul cancelar Nehammer (cancelarul Austriei) invocă un studiu pe care l-ar fi realizat dânșii, potrivit căruia 40% din cei 75.000 de migranți neînregistrați au venit pe ruta Turcia- Bulgaria- România- Ungaria, în timp ce restul vin pe ruta Serbia-Ungaria.

Aceste informații ar fi colectate din telefoanele mobile ale migranților precum și în convorbiri cu ei și traficanții. Nu s-au dat mai multe informații în afară de acestea și există dubii cu privire la seriozitatea acestui studiu.

Serbia, Ungaria și spațiul Schengen

Care ar fi, în opinia dumneavoastră, țările care ar trebui invocate atunci când Austria se referă la migrația ilegală?

Problema este în primul rând Serbia, care a scutit de vize un număr de țări, precum India sau Tunisia. Aceste persoane merg mai departe către UE și nu au șanse la azil, pentru că nu provin din țări cu probleme de securitate.

Există și problema unor persoane care se aflau deja în spațiul Balcanilor de Vest și acum se pun în mișcare. În principiu, zona Balcanilor de Vest este problematică deoarece țările au granițe poroase.

Și, bineînțeles, Ungaria, care nu înregistrează migranții veniți din aceste țări, ci îi trimite mai departe spre Austria.

De ce credeți că domnul Nehammer vrea să blocheze intrarea în Schengen a României și Bulgariei, nu și pe cea a Croației?

Pentru motive de politică internă. Dânșii doresc să rezolve problema migrației din Austria, sau măcar să arate că iau o poziție dură. Au existat convorbiri cu Ungaria și Serbia, dar progresele sunt minime.

Tema migrației este foarte importantă în programul ÖVP (n.r- Partidul Popular Austriac). În afară de asta, partidul ÖVP se confruntă cu mari și numeroase scandaluri pe teme de corupție.

La nivel intern, ei încearcă pe toate planurile să arate că sunt capabili de guvernare și, de asemenea, să arate rezultate. Inițial era vorba și de un veto împotriva Croației. Ulterior s-a retras, mai ales din cauza turismului, dat fiind marele număr de turiști austrieci care călătoresc în Croația.

În general, Austria speră prin această blocadă să obțină ajutor de la UE pe temele de migrație și azil - care sunt niște teme separate de Schengen, de fapt. Și anume măsuri care să reducă migrația către Europa, atât cea ilegală, cât și legală.

Ultimul argument al guvernului austriac este „sistemul nu funcționează”, de aceea nu lărgim spațiul Schengen. Tradus acest lucru înseamnă: pentru că Ungaria nu înregistrează migranții care vin din Serbia sunt pedepsite România și Bulgaria.

Apoi mai este problema generală a migrației ilegale, care nu are legătură cu Schengen deloc. Deci România și Bulgaria sunt țapii ispășitori pentru eșecurile Ungariei și a problemei migrației în general.

Ce ar fi trebuit să facă România pentru a nu avea această opoziție a Austriei la intrarea în spațiul Schengen?

România trebuie să insiste asupra situației de fapt. Dacă Austria are date care contrazic datele europene, să li se ceară să le prezinte.

Întărirea relațiilor cu alte țări europene, în special Germania, Franța și Italia pe aceste teme.

Să refuze să susțină propunerile austriece cu privire la temele de migrație și azil, atâta timp cât Austria se opune aderării României la Schengen.

Credeți că faptul că Austria nu face parte din NATO ar fi putut influența decizia acestei țări de a se opune intrării României și Bulgariei la Schengen? Cred că întrebarea are sens în contextul în care s-a vorbit despre lărgirea spațiului de liberă circulație și în contextul războiului (ar putea sprijini ajutorul primit de Ucraina de la aliați).

Guvernul austriac nu are o viziune de ansamblu, nici europeană, nici globală și nu are o politică de securitate elaborată. Este concentrat aproape în totalitate pe politicile interne și în special supraviețuirea coaliției guvernamentale, care este în pericol de a se destrăma, mai ales din cauza scandalurilor de corupție și a mai multor încercări de reforma eșuate. În acest context, chestiunea NATO nu joacă un rol important.

Ce efecte ar putea avea neintrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen

Care credeți că ar fi efectele politice ale neaccederii României și Bulgariei în spațiul Schengen? Ar favoriza Rusia? Ar ajuta formațiunile extremiste, pro-ruse, populiste din aceste două țări aflate la granița cu Rusia?

În ceea ce privește Bulgaria ar fi posibil.

Dar efectul asupra Uniunii Europene?

Da, pentru ca se va vedea din nou că interesele naționale - și în special interesele de partid, sunt puse deasupra intereselor Uniunii Europene, a cetățenilor, și a statului de drept. România are dreptul sa facă parte din Schengen. Nu este o favoare.

Decizia politică din 8-9 decembrie ar trebui sa fie o formalitate.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.