Premium
Iranul a anunţat marţi o nouă reducere a angajamentelor sale nucleare, relatează AFP, care prezintă cum s-a ajuns în această situaţie şi ce mai rămâne din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
SUCCES DIPLOMATIC
Acest acord s-a încheiat la 14 iulie 2015, la Viena, între Republica islamică şi membrii Grupului 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania).
Validat prin Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, la 20 iulie 2015, acest text pune capăt crizei problemei nucleare iraniene.
În preambulul textului se notează că ”Iranul reafirmă că nu va căuta niciodată şi în niciun caz să dezvolte sau să se doteze cu arme nucleare”. Iranul consimte să prezinte garanţii menite să dovedească natura exclusiv civilă a programului său nuclear, limitându-şi în mod drastic activităţile în acest domeniu.
Iranul acceptă, de asemenea, să se supună celui mai strict regim de inspecţie creat vreodată de Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA), un organ ONU.
În schimb, Republica islamică obţine ridicarea unei părţi a sancţiunilor internaţionale care-i asfixiază economia.
RETRAGEREA AMERICANĂ
La 8 mai 2018, preşedintele american Donald Trump îşi scoate în mod unilateral ţara din Acordul de la Viena, încheiat în timpul predecesorului său Barack Obama.
Washingonul reactivează, începând din august 2018, sancţiunile care au fost ridicate în virtutea acordului. Acestea sunt prelungite cu regularitate şi înăsprite, cu scopul de a obliga Teheranul să negocieze un nou text care, vrea Washingotnul, să ofere ”garanţii mai bune”.
Reimpunerea sancţiunilor privează Teheranul de beneficiile economice pe care le aştepta de la acord, iar economia iraniană este cuprinsă de o recesiune violentă.
RIPOSTA IRANIANĂ
La 8 mai 2019, Iranul anunţă că începe să-şi reducă în mod treptat angajamentele pe care şi le-a asumat la Viena, cu scopul de a-i obliga pe europeni, chinezi şi ruşi să-şi respecte promisiunile de a ajuta Teheranul să ocolească sancţiunile americane.
Republica islamică subliniază că, în cazul în care nu i se soluţionează solicitările, se dezangajează din noi dispoziţii ale acordului din 60 în 60 de zile. A patra fază a acestei ”reduceri a angajamentelor” a fost lansată marţi.
ANGAJAMENTELE LA CARE A RENUNŢAT IRANUL
Iranul nu mai respectă, în prezent, limita impusă prin acord stocurilor sale de uraniu îmbogăţit (300 kilograme). El s-a dezangajat de asemenea din plafonul care-i interzice să îmbogăţească uraniu în izotop 235 la un nivel de peste 3,67%.
