Anton Gerashchenko, fost consilier al ministrului Afacerilor Interne (2021-2023) din Ucraina, are câteva ipoteze interesante după arestarea șefului Telegram.
„După ce fondatorul Telegram, Pavel Durov, a fost arestat, rețelele de socializare din Rusia împărtășesc următoarele gânduri, zvonuri și stări de panică:
- Se presupune că, în urmă cu câteva zile, Durov a cerut o întâlnire cu Putin la Baku și a fost refuzată.
- Telegram este principala rețea de informații, instrument de comunicații și mijloc rusesc de influențare a lumii.
- Telegram este aplicația de mesagerie numărul unu în Ucraina. Are 300 de milioane de utilizatori în India și este lider în America de Sud și America Latină.
- Influența Rusiei asupra lumii s-ar putea pierde.
- Arestarea lui Durov ar putea avea un impact similar cu cel al încălcării codului Enigma de către britanici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: Telegram este singurul canal mesager al armatei ruse. Toate mesajele lor ar putea ajunge în mâinile Occidentului.
- În ciuda pretențiilor Rusiei că va crea rapid un nou mesager, acest lucru este imposibil. Cei care spun asta fie sunt idioți, fie pur și simplu vor să fure bani.
- Durov este acuzat că nu a cooperat cu poliția franceză în dosare de trafic de droguri, pedofilie și alte infracțiuni grave. În următoarele câteva luni, mulți cetățeni ruși pot fi acuzați pentru aceleași crime după ce au acces la mesaje criptate.
- Rețeaua de spionaj a Rusiei din Europa poate fi expusă”, a spus Gerashchenko pe X.
Arestarea șefului Telegram
Patronul şi fondatorul platformei de mesagerie online Telegram, miliardarul franco-rus Pavel Durov, a fost reţinut sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, în apropiere de Paris, în baza unui mandat de arestare emis de anchetatorii francezi în legătură cu diverse infracţiuni ale mesageriei sale criptate, au indicat surse apropiate dosarului, confirmând informaţiile difuzate de posturile TF1 şi LCI, transmite AFP, scrie Agerpres.
Durov, în vârstă de 39 de ani, venea de la Baku şi urma să petreacă cel puţin o seară la Paris, unde avea prevăzută o cină, a declarat o sursă apropiată dosarului.
El urmează să fie prezentat justiţiei duminică.
Ofmin, autoritatea franceză responsabilă cu lupta împotriva violenţelor contra minorilor, emisese un mandat de arestare pe numele lui Pavel Durov într-o anchetă preliminară pentru diverse infracţiuni precum escrocherie, trafic de droguri, hărţuire online, criminalitate organizată, apologia terorismului şi fraudă, a explicat o altă sursă apropiată dosarului.
Justiţia franceză îi reproşează lui Pavel Durov că, prin absenţa moderării conţinuturilor pe Telegram şi necolaborarea cu anchetatorii, nu a acţionat împotriva utilizării delictuale a mesageriei sale de către unii abonaţi.
'Ajunge cu impunitatea Telegram', a declarat unul dintre anchetatori, mirat că Durov, deşi ştia că este dat în urmărire în Franţa, a decis totuşi să vină la Paris.
Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor.
Compania s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatori.
Într-unul din rarele sale interviuri, Durov a spus, în aprilie, în Dubai, că a avut ideea de a lansa o platformă criptată după ce fusese supus la numeroase presiuni din partea autorităţilor ruse în epoca reţelei social VK, pe care o crease în Rusia şi pe care între timp a vândut-o, părăsind ţara în 2014.
El a spus că a încercat apoi să se instaleze la Berlin, Londra, Singapore sau San Francisco, însă a optat pentru Dubai, pentru mediul de afaceri şi 'neutralitatea' sa.
'Cred că facem o treabă bună cu Telegram, cu 900 milioane de utilizatori, care vor depăşi probabil miliardul de utilizatori lunari activi peste un an', a afirmat el.
În emiratul din Golf, Telegram s-a pus la adăpost de regulile de moderare în contextul în care Uniunea Europeană şi Statele Unite pun presiune pe marile platforme pentru a elimina conţinutul declarat ilegal.
Cu grupuri de discuţii ce pot găzdui până la 200.000 de persoane, mesageria este acuzată uneori că amplifică potenţialul viral al unor informaţii false şi proliferarea unor conţinuturi de ură, neonaziste, pedofile, complotiste sau teroriste, adaugă AFP.
Comentează