Ce șanse are Iohannis la șefia NATO. Problemele privind înlocuirea șefului Alianței (Politico)

Ce șanse are Iohannis la șefia NATO. Problemele privind înlocuirea șefului Alianței (Politico)

O analiză a POLITICO pe tema numelor speculate pentru preluarea șefiei NATO îl plasează pe președintele Klaus Iohannis pe lista lungă a posibililor candidați. Analiza arată însă o serie de proble ale Alianței în încercarea de a-și înlocui șeful.

Potrivit POLITICO, președintele Klaus Iohannis se află printre numele speculate pentru preluarea șefiei NATO. Potrivit sursei citate, numele șefului statului român este însă menționat printre ultimele.

Cine ar fi favoritul

Numele favorit este însă cel al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, posibilitate care se confruntă însă cu mai multe probleme, printre care faptul că ar trebui să renunțe la șefia Comisiei Europene înainte de finalul mandatului. De asemenea, un alt nume important menționat este cel al premierului olandez Mark Rutter, care a infirmat însă posibilitatea.

Alte nume

Alte nume menționate ca posibili candidați sunt premierul estonian Kaja Kallas și premierul spaniol Pedro Sánchez și, într-o măsură mai mică, secretarul britanic al Apărării Ben Wallace, vicepremierul canadian Chrystia Freeland și președintele slovac Zuzana Čaputová, în aceeași măsură fiind menționat și președintele Klaus Iohannis.

Acutalul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că se retrage după un mandat de opt ani la șefia Alianței Nord-Atlantice, negând chiar și informațiile apărute pe surse că ar putea continua pentru o perioadă suplimentară, context în care candidatura Ursuley von der Leyen ar fi mult mai posibilă, potrivit sursei citate. „Planul meu este să mă întorc în Norvegia. Sunt aici de mult timp”, a susținut însă șeful Alianței într-un interviu pentru sursa citată.

Negocieri dificile

Discuțiile pentru preluarea postul de şef al NATO au devenit, potrivit sursei citate, un punct sensibil în contextul războiului din Ucraina, dar și în contextul alegerilor europene din 2024. Contextul electoral aduce temeri că NATO ar putea deveni un „premiu de consolare în politica europeană mai largă” în tocmeala privind conducerea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Sursele invocate au mai arătat însă că următorul secretar general trebuie fie un susținător al Ucrainei de statura unui fost șef de stat sau premier, care să poată obține sprijinul unanim al tuturor statelor membre și să poată lucra  îndeapropae cu Casa Albă.