Fostul ministru al Educaţiei Daniel David afirmă că fondul de burse pentru studenţi pe care l-a propus pe tot anul 2026 ar urma să fie în jur de 1,5 miliarde de lei, fonduri de la buget, completate cu 60 de milioane de lei fonduri europene, precizând că cele 60 de milioane de euro ”completează resursele din bugetul de stat, nu le înlocuiesc”. ”Cum se vor desfăşura lucrurile acum depinde de noua structură a ministerului, dar sunt convins că vor încerca să păstreze ideea (şi mecanismele pe care le-am propus) ca fondul de burse pe anul 2026 să nu fie mai mic decât cel din anul 2025 şi 2024. Sigur, asta va trebui să facă parte din procesul mai complex de stabilire a bugetului pe anul 2026, care nu depinde doar de minister”, menţionează Daniel David, care prezintă situaţia fondului de burse studenţeşti începând din 2023, inclusiv criteriile pentru acordarea acestora.
Pornind de la faptul că este întrebat în aceste zile în spaţiul public ce se întâmplă cu bursele studenţeşti, ”deoarece apar o serie de discuţii, care duc în direcţii uşor diferite” faţă de ceea ce a anunţat ca ministru în decembrie 2025, Daniel David prezintă informaţiile pe care le deţinea în decembrie 2025, când s-a retras din poziţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării:
Fondul de burse studenţeşti pe anul 2023 a fost de aproximativ 0,9 miliarde de lei (erau eligibili studenţii la buget/cu taxă şi bursele se puteau plăti pentru 12 luni).
Fondul de burse studenţeşti pe anul 2024 a fost de aproximativ 1,5 miliarde de lei (erau eligibili studenţii la buget/cu taxă şi bursele se puteau plăti pentru 12 luni).
După măsurile fiscal-bugetare (Legea 141/2025), fondul de burse studenţeşti pe tot anul 2025 a fost în final de aproximativ 1,5 miliarde de lei. Erau eligibili doar studenţii la buget, iar bursele se plăteau doar pe perioada studiilor (exceptând doctoranzii care le primesc timp de 12 luni). De asemenea, s-a lăsat libertatea universităţilor ca, din fonduri proprii, să poată susţine toţi studenţii (buget/taxă), pe toată perioada anului (12 luni).
”Anticiparea pentru 2026, ca urmare a Legii 141/2025, a fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei din bugetul de stat pentru fondul de burse studenţeşti. Deoarece în cazul studenţilor măsurile din legea 141/2025 au fost pur fiscale – nu erau atunci disponibile resursele necesare pentru a acoperi toate creşterile preconizate în 2025 (spre 1,7 miliarde lei) - nu şi de reformă, am încercat să completez acest fond de burse în 2026 cu resurse europene. Astfel, am alocat suplimentar 60 de milioane de euro din fonduri europene, în final, fondul de burse pe tot anul 2026 urmând să fie tot în jur de 1,5 miliarde de lei. Asta cu ideea că din 2027 fondul de burse va trebui asumat din nou complet din bugetul de stat, iar după ieşirea din criza fiscal-bugetară, se vor elimina treptat şi alte constrângeri ale legii 141/2025”, explică ministrul.
Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar
În discuţiile purtate în noiembrie-decembrie 2025, cele 60 de milioane de euro ar trebui să fie utilizate mai flexibil, putându-se adresa şi studenţilor cu taxă şi pe tot parcursul anului.
”Aşadar, cele 60 de milioane de euro completează resursele din bugetul de stat, nu le înlocuiesc!”, subliniază fostul ministru al Educaţiei.
El aminteşte că a aprobat ca ministru metodologia Programului Naţional de Reducere a Abandonului Universitar, ca un cadru general şi strategic care poate facilita astfel de demersuri specifice.
Fondul de burse pe anul 2026
”Cum se vor desfăşura lucrurile acum depinde de noua structură a ministerului, dar sunt convins că vor încerca să păstreze ideea (şi mecanismele pe care le-am propus) ca fondul de burse pe anul 2026 să nu fie mai mic decât cel din anul 2025 şi 2024. Sigur, asta va trebui să facă parte din procesul mai complex de stabilire a bugetului pe anul 2026, care nu depinde doar de minister”, menţionează Daniel David.
El subliniază că ”suportul Guvernului (cu acordul premierului), inclusiv colaborarea cu alte ministere (MIPE şi implicarea ministrului), a fost decisiv, alături de disponibilitatea Comisiei Europene de a aproba acest demers (cu implicarea doamnei Roxana Mînzatu), inclusiv suportul unor europarlamentari români (unii anunţând asta şi public)”.
”Dar în final demersul a fost iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din resursele sale (fonduri europene), după discuţiile cu reprezentanţii naţionali ai studenţilor”, conchide fostul ministru al Educaţiei.
Comentează