Secretarul general al PNL, Ilie Bolojan, primar ales la al treilea mandat în Oradea, a declarat joi că PNL trebuie să vină, în toamnă, cu un program de guvernare coerent, care să creeze un profil de dreapta, adaptat la realităţile din România.
'Ţara noastră are nevoie de partide mari care pot genera politici publice serioase de dezvoltare. Eu cred că aceasta este menirea Partidului Naţional Liberal. (...)Dacă nu avem partide puternice, cu politici publice serioase şi oameni competenţi, avem probleme foarte mari de administrare a ţării, care, vrând-nevrând, într-o formă sau alta, ne afectează pe toţi. Este important să existe partide care generează politici publice normale. (...) Aş prefera să susţinem proiecte de genul cum adaptăm învăţământul românesc la realitatea economică, decât cota de gen, să dau un exemplu, astfel încât mai mulţi tineri să îşi găsească un loc de muncă pe piaţa muncii din România,' a subliniat Bolojan.
El a precizat că a acceptat funcţia de secretar general, în primul rând, 'din obligaţie şi respect faţă de PNL', pentru că 'a ajuns prefect numit de un guvern al PNL, al Alianţei DA', dar şi pentru a contribui la susţinerea unui partid 'de care ţara are nevoie'. 'Este clar că, dacă nu aş fi fost prefectul judeţului Bihor şi nu aş fi demonstrat ceva, şansele de a câştiga Primăria Oradea ar fi fost în mod clar foarte mult reduse. Şi atunci am acceptat, pe o perioadă limitată, cel mai târziu până la alegerile parlamentare, să ocup această funcţie', a motivat Bolojan.
Acesta a mai menţionat că PNL trebuie să se definitiveze fuziunea totală a organizaţiilor, acolo unde încă mai sunt copreşedinţi, în jur de 19 organizaţii, din 47, fapt ce se va întâmpla până cel mai târziu la jumătatea lunii iulie. De asemenea, în opinia lui, trebuie să fie numite conduceri noi în Bucureşti, unde preşedinţii de sectoare au demisionat. Întrebat ce alte proiecte ar viza el însuşi, Bolojan s-a referit la o serie de chestiuni de administraţie ce ar trebuie clarificate, precum transferul unor terenuri abandonate (ale CFR sau ale armatei) în proprietatea oraşelor. 'În fiecare mare oraş din România există zeci de hectare de teren abandonate şi blocate, de exemplu ale CFR-ului, cu care nu se face nimic şi sunt o pacoste pentru localităţi. Nu exită o politică publică pentru a rezolva aceste suprafeţe imense, cu potenţial mare de dezvoltare. (...) transferul de terenuri ale unităţilor militare. De exemplu, cetatea din Alba Iulia nu este în totalitate a primăriei din Alba Iulia, unde mai sunt clădiri militare neutilizate. Suntem singura ţară din Europa unde nu poţi să faci ordine în parcarea autovehiculelor, într-un mare oraş, nu poţi ridica maşinile, dacă se întâmplă un incident grav. În Bucureşti, Timişoara, în marile oraşe sunt probleme foarte serioase din cauza acestui fapt. Sunt doar câteva exemple,' a precizat Bolojan, conform Agerpres.
Comentează