Premium
Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au însărcinat Comisia Europeană (CE) să pregătească un plan de ieşire din criză, amânând deciziile dificile cu privire la solidaritate, reclamate de ţările din sudul Europei celor din Nord, relatează AFP.
Acest plan urmează să cuprindă un proiect de buget aferent perioadei 2021-2027, care să includă fonduri în vederea relansării economiei europene în urma măsurilor de izolare impuse în vederea opririi pandemiei noului coronavirus, potrivit news.ro.
Citește și: Traian Băsescu, AVERTISMENT sumbru: Comiteți o mare greșeală! Valul doi al pandemiei va fi foarte puternic
Preşedinta CE Ursula von der Leyen a anunţat că planul urmează să fie prezentat în ”a doua sau a treia săptămână din mai”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a recunoscut că ”nu există consens” între statele UE asupra transferurilor către ”regiunile şi sectoarele” cele mai afectate de criza noului coronavirus.
Foarte pornit, în ultimele săptămâni, împotriva ”egoismului” ţărilor din nordul Europei, premierul italian Giuseppe Conte a salutat însă ”progrese mari, de negândit acum câteva săptămâni”.
”Cele 27 de ţări (membre UE) recunosc necesitatea introducerii unui instrument inovator, care este necesar să fie lansat de urgenţă, în vederea protejării economiilor noastre şi asigurării unei relansări (economice) europene, care să nu lase pe nimeni pe dinafară”, a declarat liderul celei mai îndoliate ţări de pandemie în Europa, urmată de Spania.
Salutând o susţinere faţă de crearea unuifond de relansare, ministrul spaniol de Externe Arancha González Laya a recunoscut că ”nu există încă suficientă convergenţă” cu privire la faptul dacă acest fond va consta în împrumuturi sau donaţii. Madridul se pronunţă pentru a doua soluţie.
Înaintea acestui summit prin videoconferinţă - care a durat aproape cinci ore -, diplomaţi europeni au administrat un duş rece, avertizând că reuniunea nu este decisivă.
Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE) Christine Lagarde i-a îndemnat însă să acţioneze rapid şi puternic în vederea ieşirii din cea mai gravă recesiune a UE de la înfiinţarea ei.
Valoarea acestui plan este departe de a fi decisă. ”Acest lucru trebuie examinat cu atenţie (...), dar nu vorbin de miliarde, ci vorbim de mii de miliarde”, a declarat preşedinta Comisiei Ursula von der Leyen, fără să facă alte precizări.
Statele membre şi instituţiile s-au întrecut în a-şi imagina, în ultimele săptămâni, şi a propune fiecare propria soluţie. Însă dezbaterea a scos la iveală din nou vechi clivaje, deja prezente după criza financiară din 2009.
DONAŢII SAU ÎMPRUMUTURI
Statele din sudul Europei - îndoliate de pandemie, ca Italia şi Spania -, s-au unit încă o dată şi pledeazî pentru o punere în comun a datoriilor, care le-ar permite să beneficieze de dobânzile mai mici ale ţărilor din nordul Europei.
Însă ţările din Nord - mai ales Germania şi Olanda, mai puţin afectate de virus - sunt reticente să plătească pentru ţări cărora le reproşează indisciplina bugetară în timpul anilor de creştere economică.
Premierul olandez a rămas ferm pe poziţie. ”Colegi pledează în favoarea unuiinstrument bazat pe împrumuturi care să fie transferate apoi într-un fel în donaţii. Unii ca mine spunem că nu putem accepta finanţarea donaţiilor prin datorie”, a declaat Mark Rutte.
Cancelarul german Angela Merkel a transmis acelaşi mesaj.- ”nu este posibil să mutualizăm datoriile”. Ea a promis însă, ”într-un spirit de solidaritate”, ”contribuţii mult mai importante” ale ţării sale la bugetul UE, pe ”o perioadă limitată”.
Acest buget pe termen lung - pe o perioadă de şapte ani, din 2021 în 2027 - urmează în principiu să fie adoptat până la sfârşitul anului, însă în creează de asemenea disensiuni între statele membre, după clivajul Nord/Sud.
Pandemia a lovit din plin economiile, iar UE urmează să înregistreze o contracţie-record a PIB-ului de 7,1% anul acesta, potrivit previziunilor Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Iar criza care ameninţă cele 19 state membre ale zonei euro riscă să fie cea mai gravă din scurta istorie a monedei unice, lansată în 1999.
