Cel mai cunoscut demograf scrie adevărul despre costul creșterii copilului

Costul creșterii copilului a constituit de multă vreme un domeniu de mare interes pentru cercetarea științifică și deopotrivă pentru părinți și viitori părinți. Chiar provocator.  Domeniul este însă de extremă complexitate, reclamă date numeroase și de mare detaliere, ceea ce poate explica raritatea  exercițiilor de determinare și finalizare a costului. Costul creșterii copilului s-a majorat în timp prin includerea de noi componente și prin schimbări survenite în consum și în prețurile bunurilor și serviciilor. El este menționat ca unul dintre factorii reculului natalității în timp prin renunțarea la copil sau preferință pentru copil unic. Nu avem estimații ale costului creșterii copilului în țara noastră dar o privire asupra nivelului și structurii acestuia în alte țări ne oferă o multitudine de informații și date de real interes și  unele simple reflecții comparative își pot avea locul.

Cele trei țări la care ne referim în articol sunt Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Franța (Notă).

1. Statele Unite ale Americii

Creșterea inflației în ultimii ani a adus în plină actualitate costul  creșterii copilului în SUA și nevoia revizuirii acestuia.   Acest cost se determină din anul 1960 iar instituția responsabilă este, poate surprinzător,  Departamentul Agriculturii. El folosește însă  datele din Anchetele asupra Cheltuielilor Consumatorului (Consumer Expenditure Surveys) ale Biroului de Statistici ale  Muncii  (Bureau of Labor Statistics). Datele se referă la venit, cheltuieli și caracteristici demografice ale consumatorilor. Ultimul raport a fost publicat în anul 2020 și se referă la Cheltuieli pentru copii ale familiilor. Este cunoscut și sub titlul Costul creșterii unui copil. Costul se referă la un copil născut în anul 2015 până la vârsta de 17 ani.  Trei precizări importante sunt menționate: este vorba de cheltuieli ale unei familii cu părinți căsătoriți, având venit mediu și doi copii.  Copilul născut în anul 2015 este cel mic.

Potrivit raportului, costul creșterii copilului născut în anul 2015 până la vârsta de 17 ani era de 285 mii dolari.  Inflația anuală luată în considerare a fost de 2,2 la sută (valoarea medie din cei 20 de ani anteriori anului 2017).  Această sumă este cea care acoperă toate nevoile creșterii copilului născut în anul 2015 până la vârsta de 17 ani (anul 2032). De ce numai până la vârsta de 17 ani? Pentru că până la această  vârstă copilul parcurge durata învățământului obligatoriu, gratuit, după ea urmând învățământul superior cu multe opțiuni, costuri ridicate și diferențiate pentru absolvenții învățământului obligatoriu în funcție de universitatea aleasă.

După legile asupra educației din fiecare stat al SUA, educația este obligatorie de la o vârstă între 5-8 ani și până la 16-18 ani. Învățământul este public, privat (cu acreditare) și home-school (cu aprobare). Învățământul public este gratuit, potrivit legii, de la grădiniță până în clasa a 12-a (grade 12). Finanțarea este asigurată de comunitatea locală, de state și din  fonduri ale guvernul federal. Simplificând într-o anumită măsură lucrurile, în jurul vârstei de 6 ani copiii americani încep școala primară (numită în limbaj comun „elementary school‟. Această școală este frecventată timp de 5 sau 6 ani și apoi copiii urmează școala secundară. Această școală are două programe: „middle school‟ (sau „junior school‟) și „high school‟ (echivalentul liceului). După absolvire, urmează educația post-secundară, în college ca prim grad al educației terțiare (superioare) și numeroase forme de educație de tip universitar.

Din ce se compune costul creșterii copilului? Principalele capitole ale cheltuielilor sunt următoarele: locuință, alimentație, îngrijire, sănătate, asigurări, transport, îmbrăcăminte, activități extra-școlare, sport și petrecerea timpului liber, cheltuieli la școală pentru călătorii educative, diverse alte activități, colectarea de fonduri etc.,  călătorii în familie și vacanțe. Cheltuielile pentru locuință dețin ponderea cea mai ridicată,  de 29 la sută, urmate de cele pentru alimentație –  18 la sută și cele dedicate  îngrijirii copilului și educației – 16 la sută. Cu cât venitul familiei este mai ridicat, cu atât se măresc cheltuielile de creștere a copilului, îndeosebi la capitolele îngrijire a copilului, educație și diverse alte cheltuieli.

Cheltuielile cresc odată cu vârsta copilului. De la naștere până la vârsta de 2 ani cheltuielile anuale sunt în medie cu 300 de dolari  mai mici față de cele medii anuale globale, în timp ce  între 15 și 17 ani ele sunt cu 900 de dolari mai mari (pentru alimentație, în bună măsură). Diferențe semnificative sunt la nivelul cheltuielilor în raport cu numărul de copii în familie. În familiile cu părinți căsătoriți care au un singur copil costurile sunt cu 27 la sută mai mari față de costurile din familiile cu 2 copii. În familiile cu 3 copii, cheltuielile pe copil sunt mai mici în medie cu 24 la sută față de costul din familiile cu 2 copii. Reducerea costurilor medii pe copil în familiile cu mai mulți copii vine din folosirea în comun a paturilor, alimentație, prin prețuri mai mici la cantități mai mari de alimente cumpărate, refolosirea îmbrăcămintei, a jucăriilor și prin îngrijirea copilului mai mic de copilul mai mare. De asemenea, sunt diferențe însemnate la nivel regional și pe medii. Autorii menționează că datele asupra costului creșterii copilului sunt folosite de autorități guvernamentale  și structuri neguvernamentale în informarea tinerilor, a tinerelor cupluri îndeosebi, asupra cheltuielilor pe care le implică aducerea copiilor pe lume. Mai mult, ele sunt componentă a educației financiare a populației, a structurării bugetelor și planurilor vizând viitorul financiar al familiei.

Consecințele economice ale Pandemiei Covid-19 și, mai ales, creșterea masivă a inflației  au ridicat semne de întrebare asupra valabilității  costului creșterii copilului din raportul Departamentului Agriculturii al SUA și la sfârșitul lunii august 2022 The Brookings Institution (BI) (organizație nonprofit de politici publice din Washington, DC, având drept misiune elaborarea de cercetări aprofundate care să ducă la idei noi pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă societatea la nivel local, național și global) a revizuit calculele Departamentului Agriculturii pentru a include schimbările survenite în nivelul inflației. Sunt însă și alte motivații.  Studiul a fost publicat la 30 august, deci foarte recent, si poartă titlul  „A devenit mai scump să crești copii. Și guvernul nu face destul pentru a ajuta‟ [1].

Iată introducerea celor trei autori, cu mențiunea că în afara pandemiei si a inflației și alți  factori  se așteaptă să-și pună  amprenta pe deciziile soților de a avea copii în actualul context politic din SUA:

„Creșterea copiilor a fost întotdeauna costisitoare. Pandemia COVID-19 a făcut, fără îndoială, perspectiva mai descurajantă pentru mulți, cu prețuri fluctuante la alimente și locuințe și o piață a muncii agitată. Drept urmare, mulți potențiali părinți au decis să aștepte. Dar, pe măsură ce pandemia se retrage, inflația a apărut ca o nouă problemă de cost pentru părinți. În același timp, eșecul Build Back Better și anularea Roe v. Wade i-au lăsat pe părinți fără sprijinul necesar și au îngreunat potențialilor părinți să ia decizii cu privire la viitorul lor”.

Ce reprezintă Build Back Better, despre care autorii spun ca este un eșec,  si Roe v. Wade, o decizie care divizează acum întreaga societate americană? Programul Build Back Better Plan (BBB)  a fost un spectaculos  si generos în intenții instrument  legislativ propus de Președintele  Joe Biden în anii 2020 și 2021, urmărind  să lanseze  cele mai mari investiții publice la nivel național în domeniul social, al infrastructurii și al programelor de mediu. Proiectul a fost împărțit în trei părți, cea de-a treia fiind  Planul pentru familiile americane (AFP), o propunere de finanțare a unei varietăți de inițiative de politică socială in sprijinul familiei cu copii.

Decizia Roe v. Wade luată de Curtea Supremă a  SUA în ianuarie 1973 și potrivit căreia Constituția SUA a consfințit dreptul la avort a fost invalidată  de aceeași Curte la 24  iunie 2022 , avortul ne mai fiind protejat la nivel federal, statele urmând să decidă individual dacă avortul este legal pe teritoriul statului și în ce condiții.

Ce aduc nou schimbările adoptate de BI asupra costului creșterii copilului? Sunt estimări noi ale costului, dar la fel de importante sunt câteva viziuni  îngrijorătoare  asupra potențialului impact negativ asupra dezvoltărilor potențiale ale contextului economic, social si chiar politic. Noul cost al creșterii copilului până la vârsta de 17 ani este în opina BI de 311 mii dolari, față de 285 mii în calculele anterioare ale Departamentului  Agriculturii, însemnând o creștere de 26 mii dolari (4 la sută). Să nu omitem, este vorba de un copil născut in anul 2015 într-o familie cu părinți căsătoriți  având venituri medii si doi copii. Diferența este pusă pe seama creșterii inflației, cea adoptată de BI pentru anii 2021-2032 fiind de 4 la sută (față de 2,2 în estimațiile Departamentului Agriculturii). În alegerea acestei valori BI a ținut cont de evoluția și caracteristicile inflației ridicate din altă perioadă, 1980-1997. Creșterea rapidă a inflației după anul 2020 a dus la o valoare de 9,1 la sută în luna iunie 2022 (ca dimensiune anuală) . În următoarele două luni rata a fost în recul – 8,5 la sută în luna iulie și, după ultimele date, 8,3 în luna august (vezi aici).  De menționat că autorii pun inflația, în parte,  și pe seama discontinuităților în lanțurile de aprovizionare și pachetelor de stimulente financiare „băgate în buzunarele americanilor”.

Creșterea costului la 311 mii dolari implică cheltuieli suplimentare pentru  familia cu venituri medii luată in considerare. Impactul este mult mai dur la familiile cu venituri mici, la care proporția cheltuielilor cu alimentația, locuința si gazul sunt mai  mari in raport cu venitul. Isabel Sawhill, care a coordonat studiul BI, menționează în prezentarea rezultatelor, printre altele, că studiul se referă numai la creșterea unui copil până la vârsta de 17 ani, părinții care ar dori continuarea studiilor de către copil la un colegiu ori la o universitate urmând să plătească considerabil mai mult.  De asemenea, ea menționează că pentru un părinte singur care câștigă 20 sau 30 de mii de dolari pe an, alocarea fondurilor suplimentare pentru un copil ar putea fi dificilă iar familiile de culoare sunt  mai expuse fluctuațiilor inflației.

În sfârșit, autorii se opresc la două riscuri asupra dorinței de a avea copii si deciziilor in contextul creșterii costului creșterii copilului. Mai întâi, așa cum au  arătat schimbările survenite in faza cea mai dură  a pandemiei, creșterea costului poate duce fie la amânarea venirii copilului, fie la renunțarea la copil in rândul viitorilor părinți si avansează doua cifre: în anul 2021 sondajele în rândul tinerilor  la vârste de a avea și crește copii dar care nu erau părinți arătau că 44 la sută nu credeau că vor deveni  cândva părinți.  Proporția este cu șapte puncte procentuale mai mare ca în anul 2018. Alți părinți pot decide să facă un târg – trade-offs: când un lucru crește, un alt lucru trebuie să scadă , însemnând  mai puțini copii, ducând la cheltuieli mai mici, sau un număr mai mare de ore de muncă și venit suplimentar, pentru a nu renunța la copil. Recurgerea la trade-offs vine în parte și din faptul că în  SUA  sistemele de alocații pentru  copii, concediul familial plătit sau alte forme de sprijinire a familiei cu copii  sunt departe de cele din alte țări dezvoltate. Proiectul BBB al președintelui Biden care prevedea creșteri ale alocărilor pentru îngrijirea copilului, concediu federal plătit si schimbări în creditarea familiilor cu copii având venit mediu și scăzut a fost abandonat și Congresul a aprobat în acest an legi referitoare la reducerea inflației,  care nu prevăd suport nou pentru părinți.

Rezultatele studiului BI au fost preluate rapid de presa americană, chiar la 19 august, inclusiv de canalul de televiziune Fox Business și de prestigiosul  The Wall Street Journal dar și de presa din România – G4Media (la 23 august).

2. Regatul Unit

Costul creșterii copilului in Regatul Unit este calculat de o organizație de caritate  – Child Poverty Action Group (CPAG). Grupul  a fost creat în anul 1965 având drept obiectiv reducerea sărăciei si excluziunii  sociale în familii. Din anul 2012 determină anual costul creșterii copilului. Ultimul raport este din 13 decembrie 2021 și   se referă la costurile care revin unei familii pentru a asigura un  standard de viață minimal social acceptat pentru creșterea copiilor [2].  Metoda folosită de CPAG in determinarea costului creșterii unui copil nu constă în elaborarea unei liste care să cuprindă lucrurile/produsele/obiectele/serviciile de care copilul are nevoie, ci este una originală, însemnând calcularea diferenței dintre  bugetul familiei înainte de venirea copilului și noul buget după venirea copilului și creșterea sa. Calculele se fac anual  pe copil în funcție de rangul său la naștere.  Din însumarea cheltuielilor anuale de la naștere până la vârsta de 18 ani rezultă costul creșterii copilului. În anul 2021 costul creșterii copilului a fost de 161 mii lire sterline pentru un cuplu și de 194 mii lire pentru un părinte singur. Creșterea costului față de anul anterior a fost de 3,6 la sută și, respectiv, de 3,3 la sută. Principalele capitole de costuri sunt similare cu cele din SUA:  locuință, alimentație, îmbrăcăminte, educație, îngrijirea copilului (jumătate din cost), transport, hobbyuri.

Raportul din decembrie 2021 revizuiește un raport anterior pentru a ține cont de creșterea inflației și impactul ei asupra componentelor costului creșterii copilului. Rata inflației era de 4,8 la sută în decembrie 2021 și a urcat la 7,8 în aprilie și 8,6 în luna august  (ca dimensiuni anuale) [3].  În raportul CPAG se estima o inflație de 5 la sută pentru primăvara 2022. Creșterea inflației a provenit esențial din creșterea prețului la energie (de toate felurile) dar și la alimente  și băuturi nealcoolice. În acest context este de așteptat o iminentă revizuire a datelor din raportul decembrie 2021, revizuirea însemnând creșterea costului creșterii copilului. Ceea ce reține atenția în rapoartele CPAG, încă de la primul, cel din anul 2012, este atenția acordată nevoilor de socializare a copiilor [4. Iată un pasaj semnificativ:

„Cercetările asupra a ceea ce opinia publică consideră ca esențial confirmă opinia potrivit căreia un „minimum‟ nu ar trebui să se refere numai la componente de bază ale costului și că nici un copil nu trebuie să fie în situația de a fi incapabil să participe la viața societății din cauza unui venit mic în familie. Majoritatea publicului consideră în mod constant că toate familiile trebuie să-și poată permite activități cum sunt călătoriile școlare, înotul, sărbătorirea aniversărilor copiilor‟.

3. Franța

Datele și informațiile asupra costului creșterii copilului în Franța  nu sunt atât de detaliate ca în SUA și Regatul Unit, cel puțin în sursele consultate. Estimațiile provin de la Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE). În luna septembrie 2020 costurile, pe vârste, sunt cele din tabelul care urmează (în euro) [5]. Ele sunt considerabil mai mici comparativ cu cele din SUA și Regatul Unit dar se referă la un an dinaintea recrudescenței inflației. În plus,  Franța este una dintre țările cu cele mai generoase măsuri de sprijinire a familiei cu copii. Autorii se referă la aceleași componente ale costului precizate în SUA și Regatul Unit. Să nu uităm, costul este cel din anul 2020, înaintea derapajului ratei inflației.

Din a doua sursă consultată costul creșterii copilului se referă la luna aprilie 2022, actualizat cu date și informații de la același INSEE, și este  de 180 mii euro pe an la vârstele 0-19 ani si 193 de mii la vârstele 0-20 ani [6].  În Franța găsim însă o excelentă lucrare, o revistă a literaturii internaționale asupra  costului creșterii copilului (2009, 164 de pagini). Este un raport pentru Comisia Europeana. Cei patru autori sunt de la Institutul Național de Studii Demografice, Institutul de Cercetări Economice și Sociale și Universitatea Sorbonna. O menționez, putând fi sursă majoră de informații pentru orice tentativă de determinare a costului creșterii copilului în țara noastră [7].

Datele prezentate asupra costului creșterii copilului în cele trei țări sunt calculate în contextul economic dominant din anii 2020-2021 și doar în parte din anul 2022.  Dezvoltările din acest an le știm, sunt extrem de negative și cu imens potențial distructiv, iar cele din anii care vin nu pot fi cunoscute astăzi ca amploare decât în mică măsură, chiar dacă mesajul evoluțiilor economice,    politice și de altă natură nu este unul optimist. Oricum însă, costul creșterii copilului este în ascensiune fermă  și este de așteptat ca proporția copiilor în risc de sărăcie și excluziune socială să se majoreze.

Se pot compara costurile din cele trei țări?

Compararea datelor și informațiilor din cele trei  țări este dificilă îndeosebi prin anul (și luna) de referință a calculelor, vârstele luate în considerare,  într-un context în care  pandemia,  criza energiei (în toate formele ei) și inflația  galopantă au produs schimbări dramatice în prețurile  produselor alimentare, obiectelor și  bunurilor necesare creșterii copilului,   serviciilor medicale și sociale, transportului ș. a.  În tabelul de mai jos sunt prezentate costurile în monedă națională și în euro în cele trei țări.

Demograful nu este specialist în vastele și complexele arii ale problemelor financiar-bancare ori ale consumului populației. Pentru comparabilitatea costurilor este necesară egalizarea puterii de cumpărare a monedelor naționale, folosind indicatorul   Purchasing Power Parities (PPPs), paritatea puterii de cumpărare a monedelor naționale. După OECD,  simplificând într-o anumită măsură lucrurile, Purchasing Power Parities (PPPs) sunt rate de conversie monetară care egalizează puterea de cumpărare a diferitelor monede  (devize) naționale eliminând diferențele de nivel ale prețurilor între țări (la același coș de bunuri și servicii) [8].

Este posibil ca printre cititorii Contributors să fie și specialiști în domeniile menționate și orice contribuție nu poate fi decât benefică în cunoașterea felului in care cele trei costuri ale creșterii copilului pot fi comparate. Câteva date suplimentare, prezentate în tabelul de mai jos,  pot fi utile comparării.  Ele se referă la Venitul net anual al unui cuplu cu și fără copii în România, Franța, Regatul Unit, SUA și UE-27 în anul 2021 – în Euro (Sursa: Eurostat. Net earnings and tax rates.

(https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/earn_net_esms.htm). Venitul net este diferența dintre toate veniturile și cheltuieli, taxe, alte costuri de plătit.

Pot fi remarcate diferențe semnificative de venit între cele trei țări dar mai ales poziția României. Proporția veniturilor din țara noastră, în anul 2021, se situează între 18 și 30 la sută față de veniturile medii din UE-27 și cele trei țări. Există însă o creștere importantă a proporțiilor din țara noastră față de cele din anul 2013. Progresul economic și beneficiile intrării în Uniunea Europeană explică schimbările pozitive. Fondul de Coeziune al Uniunii Europene acordă  Statelor Membre care au Venit național brut pe locuitor sub 90 la sută față de media UE-27 resurse financiare considerabile pentru întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii. Ultimul program  s-a etalat pe perioada 2014-2020 și  este în derulare programul pentru perioada  2021-2027 (63,4 miliarde de euro). Țările beneficiare ale fondului sunt Bulgaria, Cehia,  Estonia, Grecia,  Croația, Cipru,  Letonia,  Lituania, Ungaria,  Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia. După datele de pe site-ul  Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene  rata de absorbție a României este 62,46% raportat la media UE la 1 iulie 2022. În 16 State Membre rata de absorbție este superioară celei din România, ajungând la 82% în Irlanda.

Costul copilului în România?

Nu avem în România estimări ale costului creșterii copilului. A existat, se pare,  o tentativă din partea unui institut de cercetare al Academiei Române. Poate vom avea, dacă va exista interes și inițiativă. Proiectul va fi extrem de complex și dificil și va putea fi realizat  prin participarea Institutului de Cercetare a Calității Vieții și institutelor economice ale Academiei Române, Institutului Național de Statistică, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Băncii Naționale, alte instituții. Măsurile generoase asupra sprijinirii copilului, al mamei și al familiei cu copii  din programul de guvernare al actualei coaliții ar reclama cunoașterea costului creșterii copilului, dacă ele vor fi vreodată  aplicate. Rămân însă doar pe hârtie, niciuna dintre măsurile principale nefiind inițiată  iar degradarea situației demografice și depopularea țării ating dimensiuni dramatice pentru viitorul țării.

Notă

Calcule asupra costului copilului sunt elaborate și în alte țări, fără îndoială, unele publicate, altele nepublicate.  Datele și informațiile disponibile asupra costului copilului în Elveția au fost cele ale Oficiului Federal de Statistică (OFS) dar  actualmente datele determinate anual în cantonul Zürich sunt cele care servesc drept referință pentru celelalte cantoane.  Cifrele publicate în noiembrie 2019 indicau un cost până la vârsta de 18 ani de peste 450 mii franci elvețieni (475 mii euro). Ceea ce găsim ca abordare originală în Elveția (la OFS) este folosirea unei scale de echivalare  a cheltuielilor directe pentru diferite bunuri de consum după structura și venitul gospodăriei. Scala de echivalare indică sumele suplimentare necesare unui anumit tip de  gospodărie cu copii pentru a atinge un nivel de viață identic cu cel al unei gospodării comparabile dar fără copii. Diferența dintre cheltuielile gospodăriilor comparate constituie costurile directe ale copiilor (Scala: 1 adult fără copii=1,00; 1 adult cu 1 copil=1,30; 1 adult cu 2 copii=1,41; 2 adulți fără copii= 1,00; 2 adulți cu 1 copil=1,15; 2 adulți cu 2 copii=1,24;  2 adulți cu 3 copii= 1,29.

Nu este greu de imaginat ce evoluție putea avea imensul costal al creșterii copilului din anul 2019 după pandemie și instalarea crizei energiei (fie și) în Elveția.

(https://www.swissinfo.ch/eng/society/cost-of-living_raising-two-children-in-switzerland-costs-at-least-half-a-million-francs/45361578); (https://www.bfs.admin.ch/bfs/en/home/statistics/catalogues-databases/publications.assetdetail.347237.html).

R e f e r i n ț e

[1] Isabel V. Sawhill, Morgan Welch, and Chris Miller, It’s getting more expensive to raise children.

And government isn’t doing much to help.

(https://www.brookings.edu/blog/up-front/2022/08/30/its-getting-more-expensive-to-raise-children-and-government-isnt-doing-much-to-help/).

[2] Donald Hirsch and Tom Lee, The Cost of a Child in 2021 (December 2021).

(https://cpag.org.uk/sites/default/files/files/policypost/Cost_of_a_child_2021.pdf).

[3] Office for National Statistics

Consumer price inflation rates.

(https://www.ons.gov.uk/economy/inflationandpriceindices/bulletins/consumerpriceinflation/latest#consumer-price-inflation-rates).

[4] Donald Hirsch, Liz Sutton and Jacqueline Beckhelling, The cost of a child in twenty-first century

(September 2, 2012).

(https://cpag.org.uk/sites/default/files/CPAG%20Cost%20of%20a%20Child%202012.pdf).

[5] Guide épargne – France Transactions.

Budget enfant. Un enfant, combien ça coȗte?

(https://www.francetransactions.com/gerer-son-argent/cout-d-un-enfant).

[6] Laura Gauthier, Le coût moyen d’un enfant en France (25/04/2022).

https://www.cosmopolitan.fr/combien-coute-un-enfant-etude,2056516.asp.

[7] The costs of raising children and the effectiveness of policies to support parenthood in European

countries: a Literature Review.
A report to the European Commission by Marie-Thérèse Letablier, Angela Luci, Antoine Math, Olivier Thévenon (https://www.ined.fr/fichier/s_rubrique/19548/158bis.fr.pdf)

[8] OECD. Purchasing Power Parities

(https://www.oecd.org/sdd/prices-ppp/purchasingpowerparities.