Cel mai mare port al României a devenit unul ucrainean?

Cel mai mare punct nodal acvatic al României, complexul portuar de la Constanţa, înseamnă pentru transportul ucrainean o ieşire de urgenţă. Din momentul declanşării războiului, traficul portului a avut parte de o creştere nemaivăzută datorită exportului şi importului masiv al produselor ucrainene.

De un an încoace, de când Rusia a pornit un război cu vecina ei sudică Ucraina, oraşul Constanţa trăieşte un "boom" al traficului şi investiţiilor. Încărcăturile din porturile dunărene şi nodurile de cale ferată arată de asemenea o creştere istorică. Oraşele din partea sud-estică a Ucrainei, Izmail şi Reni, nu au mai văzut vreodată o cantitate atât de mare de mărfuri - anunţa Telegraf din Ucraina.

De la graniţa română, şlepurile ucrainene pleacă în direcţia Constanţa. Acest punct poate avea un rol decisiv în economia ucraineană, deoarece experţii presupun că forţele ruse nu îndrăznesc să bombardeze această rută din cauza apropierii sale de graniţa cu NATO. Din cauza războiului, porturile din Odesa au fost închise pentru toate mărfurile exceptând cerealele, de aceea cantitatea anuală a mărfurilor care trec prin Constanţa a ajuns la 75,5 milioane tone, ceea ce este egal cu o creştere a traficului cu 12%.

Potrivit anunţului oficial din partea portului Constanţa, capacitatea totală a portului, 100 milioane tone, nu era folosită în totalitate nici în anii cei mai buni, decât în proporţie de două treimi, însă odată cu izbucnirea războiului întreaga regiune s-a dovedit a fi nepregătită pentru această situaţie şi la acest moment au loc şi întârzieri chiar şi de o lună. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a numit problema exportului de grâu ucrainean drept o "grandioasă provocare logistică".

Anterior exportul de cereale trecea prin Marea Neagră şi Bosfor, însă acum există din cauza ocolirii spre România şi întârzieri mult mai mari. Aproximativ 80% din cerealele ucrainene sunt transportate la Constanţa şi în continuare cu mici vase de marfă, iar lucrătorii din portul Izmail care înainte lucrau mai puţin, acum muncesc la întreaga capacitate a portului.

Camioanele sosite din Ucraina aşteaptă săptămâni întregi la graniţă. Din cauza celor 20-25 de camioane cu cereale care sosesc în fiecare zi, portul este deosebit de aglomerat.

De asemenea este dificilă şi apropierea de port pe calea ferată din cauza a 700 de vagoane scoase din circulaţie şi lăsate pe linii secundare. În cazul în care marele port din Odesa nu ar fi deschis în 2022 culoarul de cereale, portul Constanţa s-ar prăbuşi total.

Porturile Reni şi Izmail sunt şi acum pline cu marfă care urmează să fie transferate pe şlepuri.

Florin Vizan, directorul general al Autorităţii Portuare Constanţa, apreciază că România merită să fie recunoscută drept parte a culoarului de cereale, cum este Turcia, argumentând între altele că "la acest moment portul Constanţa este cel mai important port al Europei care desfăşoară anual un trafic de 27,1 milioane tone".

În privinţa încărcăturii de minereu de fier din Ucraina, capacitatea portului Constanţa a devenit şi mai limitată după război.

Din cauza războiului, căile ferate din Ucraina, România şi Republica Moldova au fost nevoite să investească în dezvoltarea traseelor care duc la porturi, iar în acelaşi timp marile întreprinderi ucrainene au demarat lucrări de dezvoltare a porturilor dunărene şi a flotei.

USAID investeşte doar 44 milioane dolari pentru extinderea capacităţii terminalelor dunărene din Ucraina. Întreprinderea Nibulon din Ucraina a comunicat că va construi în Izmail un terminal de transbordare ca parte a programului american. Un alt participant este Kernel, cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui din lume, care dă 7% din producţia mondială şi 12% din exportul lumii. Întreprinderea a cumpărat în februarie 2023 terminalul Duna Prom Agro din portul Reni. Investiţia în port aduce anual o creştere cu 600.000 tone a exportului.

preluare Napi Gazdasag via Rador