Obiceiurile de Paște variază spectaculos de la o zonă la alta în România, păstrând vie legătura cu rădăcinile și identitatea fiecărei comunități. În Maramureș, vestirea Învierii Domnului se face de către copii, care merg din casă în casă pentru a da vestea cea mare.
Conform tradiției, pragul casei trebuie să fie trecut mai întâi de un bărbat, pentru a aduce noroc și belșug în gospodărie.
În Bucovina, tinerele urcă în clopotniță pentru a spăla limba clopotului cu apă neîncepută, considerată purificatoare. Aceeași apă este folosită apoi pentru spălatul pe față în dimineața Paștelui, în credința că va aduce frumusețe tot anul.
În multe regiuni ale țării, Sâmbăta Mare este dedicată finalizării pregătirilor pentru Paște. Gospodinele termină de copt cozonacii, pasca și alte bunătăți tradiționale.
În loc de pască, în Bucovina se coace o pâine în formă de miel, decorată cu crenguțe verzi, care se împarte de pomană după slujbă.
Furatul tocii din Țara Moților
În Țara Moților, tradiția păstrează un joc străvechi – furatul tocii. În noaptea de Înviere, tinerii duc toaca din biserică în cimitir, iar alți tineri încearcă să o fure. Cei care nu reușesc să o păzească trebuie să ofere o masă bogată în semn de „pedeapsă”.
Pe valea Crișului Alb, femeile și fetele încondeiază ouăle chiar în curtea bisericii înainte de Înviere, iar în Argeș se frământă covrigi îmbogățiți cu ouă – simbol al abundenței. În Călărași, credincioșii aduc la biserică, pe lângă mâncăruri tradiționale, și cocoși albi. Potrivit tradiției, cocoșul care cântă primul aduce belșug gospodăriei.
Coșul pascal și lumina Învierii
Un alt obicei important este pregătirea coșului pascal. Acesta este alcătuit din ouă roșii, pască, cozonac, vin și alte alimente tradiționale, toate fiind duse la biserică pentru a fi binecuvântate în noaptea Învierii.
În noaptea dintre Sâmbăta Mare și Duminica Paștelui, credincioșii participă la slujba Învierii.
Momentul culminant este primirea Luminii Sfinte, adusă în România de la Ierusalim, simbol al Învierii și al biruinței vieții asupra morții. Oamenii iau lumină de la preot și o duc acasă cu grijă, păstrând-o aprinsă cât mai mult timp ca semn de binecuvântare.
Spălarea pe față cu apă, ou roșu și bani
Tradiții spectaculoase se păstrează și în Gorj. În satele de pe Valea Jaleșului, tinerii obișnuiau să se arunce în apă în dimineața Paștelui pentru a fi feriți de boli sau pentru a se vindeca.
O ulcică nouă de pământ, cu apă, un ou roșu și un ban de argint, era folosită pentru spălarea pe față, pentru a aduce sănătate și prosperitate.
Totodată, unele comunități respectă credința că, în prima zi de Paște, nu este bine să părăsești casa sau să dormi, deoarece Satana ar putea „fura” Paștele sfințit de la biserică.
Comentează