Secole de tradiție politică britanică se vor încheia în scurt timp, după ce Parlamentul Regatului Unit va vota pentru eliminarea aristocraților ereditari din Camera Lorzilor, nealeși.
Sfârșitul unei tradiții de peste șapte secole
Membrii camerei superioare a parlamentului britanic au retras obiecțiile față de legislația adoptată de Camera Comunelor cu privire la lorzi, care a înlăturat zeci de duci, conti și viconti care au moștenit locuri în Parlament, pe lângă titlurile lor aristocratice, potrivit Mediafax.
Ministrul Nick Thomas-Symonds, a declarat că schimbarea a pus capăt „unui principiu arhaic și nedemocratic”.
"Parlamentul, un loc unde talentele sunt recunoscute și meritele contează"
„Parlamentul nostru ar trebui să fie întotdeauna un loc unde talentele sunt recunoscute și meritele contează”, a spus el. „Nu ar trebui să fie niciodată o galerie a rețelelor de foști elevi și nici un loc unde titlurile, multe dintre ele fiind acordate cu secole în urmă, dețin puterea asupra voinței poporului.”
Proiectul de lege va intra în vigoare odată ce regele Charles al III-lea va acorda sancțiunea regală - o formalitate - iar parii ereditari vor părăsi Camera la sfârșitul sesiunii actuale a Parlamentului, în primăvara aceasta, finalizând un proces politic început în urmă cu un sfert de secol. În termenii Lorzilor, este vorba de o acțiune rapidă.
Partidul Laburist își menține angajamentul de a înlocui în cele din urmă Camera Lorzilor cu o a doua cameră alternativă, care să fie „mai reprezentativă pentru Regatul Unit”. Dacă ne luăm după experiența trecută, schimbarea va veni lent.
„Așadar, iată-ne la sfârșitul a peste șapte secole de serviciu din partea colegilor ereditari în acest Parlament”, a declarat Nicholas True, liderul Partidului Conservator din opoziție din Camera Lorzilor.
„Mii de colegi și-au slujit națiunea aici și s-au făcut mii de îmbunătățiri legislative. Nu a fost vorba doar de o istorie stereotipă a reacției în hermină. Mulți dintre acești oameni, fără îndoială, aveau defecte, dar, în cea mai mare parte, și-au slujit națiunea cu credință și cu bine”, a spus el.
Rolul istoric al Camerei Lorzilor
Camera Lorzilor este camera superioară a legislativului bicameral al Marii Britanii. Aceasta și-a avut originile în secolul al XI-lea, când regii anglo-saxoni consultau witanii, consilii formate din lideri religioși și miniștri ai monarhului, potrivit britannica.com.
Camera Lorzilor a apărut ca element distinct al Parlamentului în secolele XIII și XIV. În prezent, aceasta cuprinde mai multe categorii de membri: Lords Spiritual, care includ arhiepiscopii de la Canterbury și York, episcopii de la Durham, Londra și Winchester, precum și alți 21 de episcopi din Anglia; 92 de nobili ereditari, prezenți începând cu noiembrie 1999; și toți nobilii pe viață și peeresele, creați în baza Life Peerages Act din 1958.
Un al patrulea element, Law Lords, format din judecătorii Curții Supreme de Justiție, a funcționat ca instanță supremă a Marii Britanii până în 2009, când a fost înființată Curtea Supremă a Regatului Unit. Numărul total de persoane calificate să stea în Camera Lorzilor depășește 670.
Limitările puterii și rolul modern al Camerei Lorzilor
Puterile Camerei Lorzilor moderne sunt extrem de limitate, în parte pentru a nu contraveni principiilor guvernului reprezentativ, având în vedere majoritatea permanentă deținută de Partidul Conservator.
Aceste puteri sunt definite prin Parliament Act din 1911 și 1949. Conform actului din 1911, toate proiectele de lege desemnate de speaker-ul Camerei Comunelor ca fiind „money bills”, care implică taxe sau cheltuieli, devin lege după o lună de la trimiterea lor pentru examinare Camerei Lorzilor, indiferent de consimțământul acesteia.
Actul din 1949 prevede că toate celelalte proiecte de lege publice, cu excepția celor care extind durata maximă a Parlamentului, devin lege dacă sunt adoptate în două sesiuni parlamentare succesive și a trecut un an între a doua lectură în prima sesiune și a treia lectură în a doua sesiune.
Acest act a fost folosit rareori pentru a adopta legislație controversată lipsită de sprijinul Camerei Lorzilor, cum ar fi War Crimes Act din 1991, care permitea Marii Britanii să ancheteze presupuşi criminali de război deveniți cetățeni sau rezidenți britanici.
Efectul principal al acestui act a fost să descurajeze Camera Lorzilor să respingă proiectele de lege susținute puternic de Camera Comunelor. De asemenea, Conventia Salisbury din 1945 împiedică Camera Lorzilor să respingă un proiect de lege la a doua lectură dacă acesta respectă o promisiune din manifestul electoral al guvernului, limitând și mai mult puterea Camerei Lorzilor.
În ciuda acestor limitări, Camera Lorzilor joacă un rol semnificativ în Parlament. Aceasta revizuiește proiectele de lege formulate insuficient de Camera Comunelor și poate asigura prima audiere a proiectelor de lege necontroversate, care astfel pot trece rapid prin Camera Comunelor. De asemenea, Camera Lorzilor oferă un forum național de dezbatere liber de constrângerile disciplinei de partid.
Deși respingerea legislației guvernamentale este relativ rară, Camera Lorzilor a înfruntat ocazional guvernele, în special guvernele Partidului Laburist. De exemplu, 230 de proiecte de lege propuse de guvernul laburist între 1974 și 1979 au fost respinse de Camera Lorzilor.
Reforma lui Tony Blair
În 1998, guvernul Laburist al lui Tony Blair a introdus legislație pentru a priva nobilii ereditari, care la acel moment erau peste 750, de dreptul lor de 700 de ani de a sta și vota în Camera superioară. Un compromis a permis ca 92 dintre aceștia, aleși de colegii lor, să rămână membri temporari.
Măsura a intrat în vigoare la sfârșitul lui 1999 și a fost considerată un preludiu al unei reforme mai ample. În 2007, Camera Comunelor a susținut propuneri pentru ca Camera Lorzilor să devină fie 80% aleasă, fie 100% aleasă, cu membri care să servească mandate ne-reînnoibile de 12 sau 15 ani. Orice reformă completă necesită voturi viitoare în ambele camere pentru a fi implementată.
Comentează