Premium
Este de multă vreme una dintre obsesiile lui. Cei care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, așa cum s-a convenit în cadrul NATO, nu merită sprijinul aliaților lor. La un miting de la Conway, în Carolina de Sud, Donald Trump a reiterat acest concept într-o manieră foarte grosolană, ca de altfel și stilul său: fostul preşedinte a spus că nu va ezita să ''încurajeze'' state precum Rusia să ''facă ce dracu vor'' cu țările NATO care nu își respectă angajamentele financiare, reiterându-şi antipatia faţă de țările reticente în a-și crește contribuția la apărare la 2% din PIB, relatează IlSole24Ore citat de Rador Radio România.
O idee pe care Casa Albă a lui Joe Biden - adversarul său în cursa prezidențială din noiembrie - a descris-o drept ''înfricoșătoare și nebună'', în timp ce secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg a precizat că ''NATO rămâne pregătită să-și apere toți aliații. Orice indiciu că aliații nu se vor apăra unii pe alții – a avertizat el – pune în pericol întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a Statelor Unite, și îi supune pe soldații americani și europeni la un risc major''.
Summitul din 2014
La ce anume se referă fostul președinte american? În timpul Summitului NATO din 2014 din Țara Galilor, statele membre NATO și-au luat angajamentul de a-și crește cheltuielile pentru apărare până la atingerea țintei de 2% din PIB. Angajamente reconfirmate în 2016 la Varșovia, prin așa-numitul Defence Investment Pledge.
Aşa cum explică un document al Camerei Deputaților din octombrie anul trecut, țările care în 2023, conform estimărilor NATO, au atins acest prag sunt doar unsprezece (din 31).
Ţările care respectă angajamentele
În afara Statelor Unite (3,49%), Polonia (3,9%), Grecia (3,01%), Estonia (2,73%), Lituania (2,54%), Finlanda (2,45%), România (2,44%), Ungaria (2,43%) %), Letonia (2,27%), Regatul Unit (2,07%) și Slovacia (2,03%) sunt elevii silitori ai Alianţei.
Ţările care nu respectă angajamentele
''Codaşii'' sunt în schimb Luxemburg (0,72%), Belgia (1,13%) și Spania (1,26%). Sub ținta de 2% și deci pe „lista neagră” a lui Trump se mai află: Turcia, Slovenia, Canada, Italia, Portugalia, Cehia, Germania, Danemarca, Norvegia, Olanda, Albania, Croația, Bulgaria, Macedonia de Nord, Muntenegru și Franța (acesta din urmă este de scurt timp la 1,9%). Finlanda, nou membră NATO, este puțin sub 2%, dar s-a angajat să aducă cheltuielile la 2,3% din produsul intern brut și, prin urmare, ar putea conta pe ''scutul'' unei Americi conduse de Trump.
Partajarea sarcinilor - burden sharing
Problema împărțirii sarcinilor, adică respectarea angajamentelor asumate între șefii de stat și de guvern la Summit-ul NATO desfășurat în Țara Galilor în septembrie 2014, continuă să fie, prin urmare, un subiect foarte fierbinte.
Burden sharing presupune efortul fiecărui stat membru de a viza, până în 2024, la realizarea a 3 obiective: 1. Să aloce 2% din PIB („cash”) cheltuielilor de apărare; 2. să aloce investiţiilor 20% din cota bugetului Apărării; 3. să contribuie la misiuni, operațiuni și alte activități.
Dacă în ceea ce priveşte primul punct Italia este departe de obiectiv, la cel de-al doilea stă bine: procentul din cheltuielile de apărare alocate investițiilor este estimat la 23% în 2023, 22% în 2024 și 22,8% în 2025.
În cazul în care Trump va câştiga în noiembrie, este aproape sigur că dosarul împărţirii sarcinilor va reveni în prim-plan în discuţiile membrilor Alianței Atlantice.
