Pe fondul avansului inteligenței artificiale și al automatizării, tot mai des invocate ca factori care ar putea transforma radical piața muncii, specialiștii susțin că realitatea din România arată o imagine mai echilibrată. În sectoare precum construcțiile, ospitalitatea, serviciile sau mentenanța, deficitul de personal calificat generează oportunități concrete, iar tehnologia nu înlocuiește forța de muncă, ci o completează.
Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), a explicat, într-un interviu pentru Digi24.ro, că viitorul pieței muncii este legat de colaborarea dintre competențele umane și cele digitale.
„Nu se pune problema în niciun caz de o înlocuire a forței de muncă, ci mai degrabă vorbim despre o completare sau un ajutor adăugat performanței umane la un nivel oarecum mai ridicat. Trebuie să luăm în considerare că aproape în toate joburile este nevoie de empatie, conștiință, responsabilitate sau alte atribute care sunt alocate doar persoanelor și nu roboților. Nu am observat o scădere a solicitărilor de forță de muncă, cel puțin în domeniile obișnuite precum: construcții, HoReCa, fabrici, curierat, etc. Din practică și experiență, cunosc faptul că anumiți angajatori, atunci când analizeză organigrama și doresc implementarea unor tehnologii de tip AI, iau în considerare instruirea angajaților pentru noul nivel și nu înlocuirea lor.
Performanța reală este adusă prin împletirea celor două componente: AI și factorul uman. Cele mai căutate domenii sunt cele în care automatizarea și tehnologia nu pot înlocui complet intervenția umană.”, a declarat Elena Panțiru.
Ce caută angajatorii în noul context economic
Potrivit acesteia, angajatorii pun tot mai mult accent pe capacitatea de adaptare și învățare a candidaților, nu doar pe calificările formale.
„Angajatorii au devenit interesați și de competențele suplimentare ale salariaților, nu doar de cele obținute prin certificatele de calificare/studii. Urmăresc ca un angajat să aibă capacitatea de a învăța rapid și de a aplica competențele la situațiile noi. Interesant este că multe dintre joburile pentru care se fac angajări externe sunt tocmai cele care nu pot fi automatizate complet. Deficitul de forță de muncă din România continuă să se accentueze în mai multe sectoare economice, iar angajatorii apelează tot mai frecvent la muncitori străini pentru a acoperi nevoile operaționale.”, a explicat vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
Meserii rezistente în fața automatizării
Elena Panțiru a oferit și exemple de profesii greu de substituit prin tehnologie, atât în domenii tradiționale, cât și în servicii sau artă.
„Pentru anumite profesii cu tradiție îndelungată, chiar dacă au integrat parțial tehnologii moderne, substituția completă prin automatizare rămâne aproape improbabilă. În această categorie se regăsesc ocupații precum cele de profesori, educatori, medici, asistente sau antrenori, unde interacțiunea umană, judecata contextuală și responsabilitatea etică sunt esențiale.
Situația este similară și în domenii aparent mai tehnice, cum este sectorul construcțiilor. Deși utilajele performante și soluțiile digitale au eficientizat procesele, fiecare șantier are particularități proprii, ceea ce limitează posibilitatea standardizării totale. Roboții pot susține activitățile repetitive din producția industrială, însă pe un șantier real variabilitatea condițiilor impune adaptare constantă, decizii rapide și experiență practică - elemente dificil de replicat integral prin inteligență artificială.
Astfel, meserii precum cele de zidar, dulgher, schelar, electrician sau instalator demonstrează că, paradoxal, tocmai ocupațiile considerate tradiționale se numără astăzi printre cele mai rezistente în fața automatizării.
La fel putem spune și de profesiile din domeniul ospitalității și al serviciilor, unde componenta umană rămâne decisivă. Ocupații precum cele de bucătari, barista sau personal responsabil de manipularea veselei în bucătăriile profesionale ilustrează faptul că, deși există echipamente automatizate, inclusiv mașini industriale de spălat vase, intervenția umană este indispensabilă pentru operare, organizare și adaptare la fluxul real de lucru.
Chiar dacă soluțiile digitale pot optimiza gestionarea comenzilor ori a rezervărilor, experiența clientului depinde în continuare de interacțiunea directă, de empatie și de capacitatea personalului de a gestiona situații neprevăzute, elemente dificil de reprodus integral prin tehnologie. De asemenea, profesia de actor rămâne profund ancorată în expresivitatea și autenticitatea emoției umane. Oricât de avansate ar deveni sistemele artificiale, capacitatea de a transmite trăiri credibile pe scenă sau pe ecran este strâns legată de prezența și sensibilitatea interpretului.”, a mai precizat Elena Panțiru.
Lipsa specialiștilor și provocările angajatorilor
În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de angajatori, reprezentanta PIFM a arătat că piața nu dispune încă de suficienți specialiști pregătiți în domeniul AI.
„Având în vedere că inteligența artificială este încă un domeniu relativ nou, mulți candidați nu dețin încă competențele digitale sau practice solicitate de angajatori, iar în sistemul educațional disciplina dedicată AI nu este, în prezent, o componentă standard de studiu. În aceste condiții, se poate afirma că piața muncii nu dispune încă de un număr suficient de specialiști pe deplin pregătiți pentru roluri specifice acestui sector. De regulă angajatorii au nevoie de personal imediat și ei trebuie să fie dispuși să-și formeze personalul după nevoile proprii. Totodată, candidații care au deja pregătire în tehnologiile de inteligență artificială sunt mai competitivi pe piață și tind să solicite pachete salariale pe măsura nivelului lor de specializare.”, a adăugat vicepreședintele PIFM.
Unde a redus deja automatizarea necesarul de personal
Ea a subliniat că, deși există domenii în care digitalizarea a diminuat parțial nevoia de personal, intervenția umană rămâne esențială.
„Da, există deja domenii în care inteligența artificială și automatizarea și-au făcut simțită prezența. Un exemplu frecvent este interacțiunea cu asistenții virtuali din call-center, care, deși oferă răspunsuri standardizate pentru diverse situații, ajung adesea să redirecționeze utilizatorul către un operator uman atunci când opțiunile predefinite sunt epuizate. O situație similară se regăsește și în cazul casieriilor self-service: concepute pentru a funcționa autonom și eficient, acestea necesită în practică intervenția personalului atunci când apar blocaje tehnice sau neclarități, ceea ce arată că, în ciuda automatizării, factorul uman rămâne esențial pentru finalizarea procesului.”
Deficitul de personal, o oportunitate pentru tineri
În contextul deficitului de personal, Elena Panțiru consideră că piața oferă oportunități reale pentru tineri și pentru cei care doresc reconversie profesională.
„Trăim într-o perioadă în care se vorbește frecvent despre automatizare, inteligență artificială și roboți care ar urma să înlocuiască forța de muncă umană. Totuși, realitatea pieței arată și o altă perspectivă: în numeroase sectoare nu există un surplus de candidați, ci un deficit semnificativ de personal. Lipsa angajaților în domenii precum ospitalitatea, construcțiile sau alte arii operaționale nu reprezintă doar o dificultate pentru economie, ci și o oportunitate majoră pentru cei dispuși să intre pe piața muncii. Acest context poate însemna acces mai rapid la angajare și șanse reale de avansare profesională într-un interval mai scurt, indiferent de domeniu. Pentru persoanele interesate de reconversie profesională, situația actuală este favorabilă.
În condiții de deficit de personal, angajatorii tind să fie mai deschiși la investiții în formare, să ofere oportunități candidaților fără experiență extinsă și să sprijine dezvoltarea competențelor necesare. Esențial este ca tinerii - și nu numai - să aleagă un domeniu în care sunt dispuși să investească în abilități practice, să rămână flexibili și să manifeste dorință constantă de evoluție profesională.”, a completat sursa Digi24.ro.
Sfaturi pentru o carieră sigură în era tehnologiei
În final, vicepreședintele PIFM le recomandă tinerilor să privească tehnologia ca pe un aliat, nu ca pe un adversar.
„Într-o perioadă în care tehnologia își face simțită tot mai mult prezența pe piața muncii, iar anumite domenii se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, tinerii ar trebui să rămână deschiși la oportunitățile oferite de angajatori, indiferent de sectorul ales. Domenii precum construcțiile, instalațiile, mentenanța, industria alimentară sau logistica oferă nu doar stabilitate, ci și cerere constantă de profesioniști, ceea ce le conferă un viitor sigur chiar și în contextul automatizării.
Multe dintre aceste meserii sunt dificil de automatizat și pot oferi venituri competitive, mai ales pentru cei care ajung să devină specialiști în domeniu. O calificare solidă într-o meserie poate aduce independență financiară și siguranță pe termen lung. Este important ca tinerii să fie dispuși să înceapă de la nivel de bază și să se dezvolte constant, acumulând competențe valoroase și relevante.
Participarea la cursuri de specializare, obținerea de certificări și acumularea de experiență practică reprezintă pași esențiali care pot accelera semnificativ parcursul profesional și creșterea în carieră. Nu există niciun domeniu „complet protejat” de influența tehnologiei. Totuși, există o strategie eficientă: învață să colaborezi cu tehnologia, nu să te lupți împotriva ei. O carieră sigură nu se construiește într-un sector ferit de schimbare, ci într-un domeniu în care ești pregătit să te adaptezi și să evoluezi constant.”, conchide Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
Comentează