Premium
Cercetătorii au izolat o genă umană capabilă să ţină la distanţă majoritatea virusurilor gripei aviare.
O echipă de cercetători britanici a înregistrat progrese în studiul unei gene umane care poate împiedica majoritatea virusurilor gripei aviare să infecteze oameni, transmite miercuri Reuters, conform Agerpres.
Gripa aviară se răspândeşte în principal printre păsările sălbatice, cum ar fi raţele şi pescăruşii şi poate infecta, de asemenea, păsările de crescătorie şi domestice, precum găinile, curcanii şi prepeliţele.
Deşi aceste virusuri afectează în mare măsură păsările, ele se pot transmite şi la păsările de pradă şi, în cazuri rare, la oameni, de obicei în contact strâns cu exemplarele infectate.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Centrul de Cercetare a Virusurilor din cadrul Universităţii MRC din Glasgow a studiat sute de gene exprimate în mod normal de celulele umane, comparând comportamentul acestora în timpul infecţiei fie cu virusuri umane sezoniere, fie cu virusuri de gripă aviară.
Ei s-au concentrat asupra unei gene numite BTN3A3, exprimată atât în tractul respirator superior uman, cât şi în cel inferior. S-a descoperit că această genă, supranumită "Forţa B" de către cercetători, blochează replicarea majorităţii tulpinilor de gripă aviară în celulele umane.
Însă, activitatea antivirală a genei nu a reuşit să protejeze împotriva virusurilor gripei umane sezoniere.
Gena face parte dintr-un aparat defensiv mai extins din arsenalul imunitar al omului împotriva virusurilor păsărilor.
Toate epidemiile majore de gripă umană, inclusiv pandemia globală de gripă din 1918-1919, au fost cauzate de virusuri gripale rezistente la BTN3A3. Prin urmare, gena pare să reprezinte un factor esenţial în potenţialul unei tulpini de gripă aviară de a cauza o pandemie umană, au declarat cercetătorii.
Desigur, virusurile suferă mutaţii tot timpul, iar acest lucru nu înseamnă că virusurile gripei aviare nu au putut evolua pentru a scăpa de acţiunea genei BTN3A3.
La începutul acestui an, o nouă tulpină de gripă aviară H5N1, care se transmite cu uşurinţă printre păsările sălbatice, s-a răspândit în mod exploziv în toate colţurile lumii, infectând şi ucigând o varietate de specii de mamifere şi suscitând temeri cu privire la o pandemie umană. Până în prezent, au fost raportate doar câteva cazuri la om, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Aproximativ 50% din tulpinile de H5N1 care circulă la nivel global până acum în 2023 sunt rezistente la BTN3A3, a declarat profesorul Massimo Palmarini, unul dintre autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature.
"Acesta este genul de lucruri cu un nivel ridicat de risc, cărora ar trebui să le acordăm o atenţie deosebită", a spus la rândul său, Sam Wilson, coautor principal al studiului.
