Dacă emoțiile pot fi citite ușor pe chipul unei persoane, gândurile par, de obicei, inaccesibile privirii. Totuși, un nou studiu sugerează că și procesele cognitive pot fi „descifrate” prin microexpresii aproape imperceptibile, cel puțin în cazul șoarecilor.
Cercetători de la Champalimaud Foundation (Portugalia) și Aix-Marseille University au demonstrat că analiza video a feței poate oferi informații la fel de precise despre activitatea mentală precum măsurarea neuronilor. „Am descoperit că putem afla ce gândește șoarecele prin expresiile feței, la fel de bine ca prin analiza a zeci de neuroni”, a declarat Zachary Mainen, coordonatorul studiului.
În cadrul experimentului, șoarecii au fost puși să identifice care dintre două țevi de apă oferea o recompensă dulce, într-o situație în care răsplata se schimba periodic. Pentru a reuși, animalele trebuiau să își adapteze strategiile de alegere, demonstrând o formă de învățare și decizie complexă.
Surprinzător, activitatea neuronală înregistrată de cercetători reflecta simultan mai multe strategii posibile, chiar și pe cele care nu erau folosite la acel moment. De aici a pornit întrebarea: pot fi aceste „modele mentale” observate și la nivelul expresiilor faciale?
Pentru a afla, echipa a folosit algoritmi de inteligență artificială care au analizat în paralel mișcările faciale și activitatea creierului. Rezultatele au arătat o corespondență remarcabilă: expresiile subtile ale șoarecilor reflectau strategiile cognitive cu aceeași acuratețe ca datele neuronale. Mai mult, aceste tipare erau similare între indivizi, ceea ce sugerează că „expresiile gândirii” ar putea fi universale, asemenea celor emoționale.
Potrivit Independent, descoperirea, publicată de MedicalXpress, ar putea revoluționa modul în care este studiat creierul, oferind o alternativă neinvazivă la metodele clasice de cercetare. În același timp, ea ridică întrebări etice importante despre intimitatea cognitivă într-o lume în care camerele video devin omniprezente.
„Videoclipurile nu mai surprind doar comportamente vizibile, ci și procese interne. Dincolo de valoarea științifică, asta ne obligă să ne gândim cum ne putem proteja viața mintală”, a avertizat Alfonso Renart, coautor al studiului. Astfel, chipul, considerat odinioară doar oglinda sufletului, ar putea deveni și oglinda gândurilor, o descoperire fascinantă, dar și o provocare majoră pentru viitorul intimității umane.
Comentează