Oamenii de ştiinţă din Germania au identificat o nouă semnătură electrică a bolii Parkinson. Cercetătorii au descoperit că semnalele cerebrale ignorate anterior, considerate drept „zgomot”, reflectă de fapt simptomele bolii Parkinson.
Echipa a diferenţiat între activitatea cerebrală ritmică şi cea neritmică, constatând că această separare oferă o înţelegere mai clară a tulburărilor de mişcare. Noua semnătură electrică identificată ar putea permite o stimulare cerebrală profundă mai precisă, ajustând impulsurile în funcţie de activitatea creierului în timp real.
Un nou studiu arată că activitatea electrică din profunzimea creierului ar putea fi folosită pentru a măsura şi monitoriza simptomele bolii Parkinson, deschizând drumul către terapii de stimulare cerebrală mai precise şi personalizate.
O echipă internaţională de cercetători, coordonată de Institutul Max Planck pentru Ştiinţe Cognitive şi ale Creierului Uman, din Germania, a analizat cinci seturi de date electrofiziologice obţinute de la 119 persoane cu boala Parkinson. Comparând undele cerebrale înregistrate cu severitatea simptomelor motorii, cercetătorii au identificat tipare electrice care pot fi corelate cu gradul de afectare a mişcării.
Boala Parkinson este cauzată de disfuncţia unei regiuni a creierului numită ganglionii bazali, esenţiali pentru controlul precis şi fluent al mişcărilor. Când aceştia nu mai funcţionează normal, apar tremorul, rigiditatea şi lentoarea mişcărilor. În teorie, aceste modificări ar trebui să fie reflectate în activitatea electrică a ganglionilor bazali, printr-un exces de oscilaţii beta (unde cerebrale din gama medie şi înaltă), şi o creştere a semnalelor electrice de tip „spike” (vârfuri rapide de activitate neuronală).
Anterior, aceste unde beta au fost detectate prin electrozi implantaţi profund în creier, folosiţi în terapiile de stimulare cerebrală profundă. Totuşi, analiza lor a fost adesea dificilă din cauza diferenţelor între pacienţi, combinaţiilor variate de simptome şi lipsei unui grup de control sănătos.
Prin reunirea mai multor seturi de date şi compararea activităţii între emisferele cerebrale ale fiecărui pacient, echipa de cercetători a reuşit acum să distingă ritmuri subtile ascunse în tumultul complex al semnalelor neuronale din creier.
„Vă puteţi imagina creierul ca o sală de concert înainte de repetiţie. Unele grupuri de muzicieni cântă sincron, creând un ritm clar, în timp ce altele exersează separat, generând un zgomot neregulat. Dacă măsori doar volumul total, pierzi aceste diferenţe”, a explicat medicul neurolog, dr. Moritz Gerster, autorul principal al studiului, citat într-un comunicat al Institutului Max-Planck.
Identificarea acestor ritmuri precise în activitatea ganglionilor bazali ar putea îmbunătăţi terapiile bazate pe stimulare cerebrală profundă, permiţând reglarea lor în timp real, în funcţie de schimbările electrice din creier.
În acest mod, pacienţii ar putea recăpăta un control mai precis al mişcărilor, deoarece stimularea cerebrală ar răspunde în timp real la semnalele electrice care reflectă starea creierului.
Studiul a fost publicat, pe 29 octombrie, în revista ştiinţifică eBioMedicine.
Comentează