Premium
Cercetători ai Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca au făcut un studiu prin care descifrează procesele mintale implicate în apariţia plictiselii şi posibilele căi de a preveni unele efecte nocive ale acesteia, potrivit Agerpres.
"Cercetători din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB arată într-un studiu recent că două tipuri de gânduri iraţionale sunt cele mai importante variabile implicate în apariţia stărilor de plictiseală: (1) gândurile de tip toleranţă scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situaţii sau evenimente dificile) şi (2) gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieţii, în detrimentul evaluărilor situaţionale bazate pe comportamente sau evenimente specifice). Articolul respectiv, ai cărui autori sunt drd. Ion Milea, dr. Roxana Cardoş şi prof. univ. dr. Daniel David, a fost publicat în jurnalul academic Behavioural and Cognitive Psychotherapy", se arată într-un comunicat trimis, vineri, de UBB.
Potrivit studiului, cu toate că plictiseala este foarte comună (mai ales la tineri) şi poate fi asociată cu o serie complexă de emoţii (depresie, anxietate, vinovăţie, furie) sau chiar comportamente negative (şofat periculos, consum prelungit şi abuz de substanţe, comportamente repetitive, probleme de învăţare sau performanţă scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura ştiinţifică.
"Cercetătorii au propus strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi strategiile cognitive, cele care aşază gândurile în centrul de comandă. Astfel, abordările acestea consideră că nu evenimentele în sine, ci felul în care le interpretăm generează emoţia. Interpretarea depinde de credinţele noastre evaluative, care pot fi raţionale (flexibile) sau iraţionale (rigide, extreme), în funcţie de argumentele pragmatice, empirice şi logice care le susţin", se mai arată în comunicatul Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca.
