Speranţele pentru o revenire puternică a cererii de gaze naturale lichefiate a Chinei se estompează, în pofida armistiţiului anunţat în Orientul Mijlociu, iar analiştii avertizează cu privire la riscurile persistente legate de aprovizionare şi la preţurile mai mari, transmite Bloomberg.
Anul trecut, importurile de gaze lichefiate ale Chinei au scăzut cu 11%, până la 68,4 milioane de tone, o scădere rară în aproape două decenii de creştere aproape neîntreruptă. Analiştii de la BloombergNEF se aşteaptă la o altă scădere în 2026, până la 62,3 milioane de tone. În schimb analiştii de la Rystad Energy mizează pe o creştere uşoară, până la 70 de milioane de tone, scrie Agerpres.
Chiar şi înainte ca atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului să distrugă lanţul de aprovizionare din Golful Persic, cererea de gaze a Chinei scădea, pe măsură ce economia a încetinit. Potrivit cifrelor oficiale, consumul aparent a scăzut cu 0,9% în primele două luni ale anului, prelungind seria slabă care a început în 2025.
Prognoza analiştilor de la BNEF pleacă de la ipoteza că livrările de gaze lichefiate din Qatar vor fi reluate prin Strâmtoarea Ormuz de la sfârşitul lunii aprilie. De asemenea, prognoza Rystad presupune o reluare a livrărilor de la mijlocul lunii.
Însă redeschiderea Strâmtorii Ormuz nu va compensa daunele pe termen lung provocate de atacurile iraniene asupra instalaţiilor de gaze din Qatar. Şi nu va potoli temerile că strâmtoarea poate fi transformată oricând într-un punct de blocare pentru aprovizionarea globală cu petrol şi gaze.
China, cel mai mare importator de gaze din lume, a cumpărat aproximativ un sfert din necesarul său de gaze lichefiate din Qatar, ţară care se confruntă acum cu ani de zile de eforturi pentru a restabili operaţiunile. Cel mai important este distrugerea a două facilităţi la cea mai mare instalaţie de export de gaze lichefiate din lume, ceea ce potrivit analiştilor de la BNEF ar putea elimina 12,5 milioane de tone din capacitatea anuală a Qatarului în următorii trei până la cinci ani.
Confruntată cu un astfel de deficit, China este aproape sigură că îşi va limita expunerea pe Golful Persic. Având în vedere ponderea Qatarului pe piaţă, acest lucru ar putea însemna, de asemenea, reducerea importanţei gazelor lichefiate şi o mai mare concentrare pe producţia internă şi pe conductele terestre de gaze din Rusia şi Asia Centrală. Substitute precum cărbunele şi energiile regenerabile, pe care China le are din abundenţă, ar urma şi ele să fie favorizate.
China şi-a demonstrat deja rezistenţă la perturbări graţie diverselor linii de aprovizionare din afara Golfului Persic, precizează Xiong Weim analist de la Rystad. Aceste contracte sunt suficiente pentru a amortiza impactul timp de patru luni. După aceea, ar putea fi tentată să apeleze la gaze lichefiate din SUA, chiar dacă aceste importuri sunt taxate.
Între timp, China a demarat măsuri de urgenţă în întreaga economie. Industriile care depind de importurile de petrol şi gaze şi-au redus operaţiunile. Centralele electrice de coastă limitează consumul de gaze. Iar importatorii plafonează preţurile de vânzare cu amănuntul, ceea ce dezavantajează şi mai mult gazele lichefiate, care sunt mai scumpe.
"Având în vedere faptul că preţurile sunt mult mai mari decât anul trecut, utilizarea gazelor pentru producţia de energie electrică ar putea fi afectată şi mai mult", a spus Xiong.
Comentează