Premium
Localnicii din zona Cernobîl continuă să consume hrană şi apă ce conţin niveluri periculoase de radioactivitate chiar şi la 30 de ani după accidentul nuclear, iar acestea vor persista în deceniile şi chiar secolele următoare. În contextul crizei economice care afectează Rusia, Ucraina şi Belarus, testele în zonele contaminate de dezastrul nuclear au fost reduse sau restricţionate, conform unui raport al Greenpeace, transmite Reuters.
Raportul, publicat miercuri, menţionează că Ucraina "nu mai dispune de fonduri suficiente pentru a finanţa programele necesare pentru a-i proteja eficient pe oameni (...) ceea ce înseamnă că nivelul expunerii la radiaţii a oamenilor care încă locuiesc în zonele contaminate este probabil să crească". Experimentele ştiinţifice desfăşurate în numele organizaţiei pentru protecţia mediului au arătat că nivelul total al contaminării cu izotopi precum Cesiu-137 şi Stronţiu-90 a scăzut într-o oarecare măsură, dar rămâne în continuare ridicat în anumite zone, aşa cum sunt pădurile. În plus, oamenii care trăiesc în aceste zone contaminate sunt expuşi zilnic la niveluri periculos de ridicate de radiaţii provenite din explozia reactorului nuclear din aprilie 1986, care a dus la răspândirea unui nor radioactiv deasupra unei mari părţi din Europa.
"Este vorba despre ce mănâncă şi ce beau. Este vorba şi despre lemnul pe care-l folosesc în construcţii şi pentru a se încălzi", se precizează în raportul Greenpeace publicat sub titlul "Nuclear Scars: The Lasting legacies of Chernobyl and Fukushima" (Cicatrici nucleare: Moştenirea perenă de la Cernobîl şi Fukushima).
Raportul semnalează că în anumite cazuri, aşa cum este cel al cerealelor, nivelul de radiaţii din zonele contaminate - în care locuiesc aproximativ 5 milioane de persoane - chiar a crescut. "Iar aşa cum contaminarea îi va însoţi pe aceşti oameni în deceniile ce vor urma, la fel se va întâmpla şi cu efectele pe care radiaţiile le au asupra sănătăţii lor. Mii de copii, inclusiv cei care s-au născut la 30 de ani după catastrofa de la Cernobîl, beau încă lapte contaminat radioactiv". De asemenea, Greenpeace a realizat teste de evaluare a radioactivităţii şi în zonele contaminate de dezastrul din 2011 de la centrala nucleară din Fukushima, în Japonia, unde un puternic cutremur urmat de tsunami a afectat puternic o centrală nucleară, ducând la producerea de substanţiale scurgeri radioactive.
În ceea ce priveşte Cernobîlul, pădurile din zonele din jurul centralei nucleare au devenit adevărate depozite de substanţe radioactive ce nu pot fi neutralizate. Aceste păduri "vor reprezenta un risc pentru populaţie în deceniile şi chiar secolele ce urmează", conform raportului. Greenpeace menţionează şi că eforturile de decontaminare susţinute de autorităţile nipone la Fukushima au fost inadecvate şi au lăsat deschisă posibilitatea recontaminării radioactive a unor zone care au fost anunţate oficial drept decontaminate. Expunerea pe termen lung la radiaţii duce la îmbolnăviri severe. Victor Khanayev, chirurg în districtul rus Novozybkov, a declarat că mulţi oameni din zonele contaminate sunt pur şi simplu mult prea săraci pentru a-şi permite să mănânce doar alimente necontaminate. "Este imposibil pentru oamenii de la ţară să refuze consumul de produse locale, din agricultură şi din grădinărit, în special ţinând cont de faptul că sumele compensatorii oferite de autorităţi sunt foarte mici", a subliniat el. Halina Chmulevych, o mamă care îşi creşte singură cei doi copii într-un sat din regiunea ucraineană Rivne, este citată în raport susţinând că nu are de ales decât să le ofere copiilor hrană contaminată. "Avem lapte şi ne coacem singuri pâinea şi într-adevăr aceste produse sunt radioactive. Totul aici este radioactiv. Bineînţeles că sunt îngrijorată, dar ce pot să fac?", a declarat ea, conform Agerpres.
