Toţi operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară vor trebui să determine, în 2026, cheltuielile de natură salarială pe baza drepturilor de natură salarială aflate în plată la 30 noiembrie 2025, la care se vor adăuga cheltuielile determinate de acordarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2026, concomitent cu îndeplinirea unei serii de condiţii, conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscale, publicat luni seara de Ministerul Finanţelor, relatează agerpres.
Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, aceste condiţii vizează: să nu prevadă alte mecanisme de creştere salarială; menţinerea nivelului drepturilor de hrană şi a altor drepturi similare aflate in plată la 31 decembrie 2025; valoarea mesei calde acordate pentru salariaţii care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 50% din timpul de lucru în subteran să nu depăşească suma de 35 lei net pentru fiecare zi lucrată; menţinerea în plată a nivelului premiilor, primelor, bonusurilor, bonificaţiilor şi a altor drepturi de natură salarială, aflate în plată în anul 2025.
În cazuri temeinic justificate, în baza unui Memorandum aprobat de Guvern, operatorii economici pot majora cheltuielile de natură salarială cu indicele mediu de creştere a preţurilor prognozat pentru anul 2026, dacă nu au înregistrat pierderi şi plăţi restante la data de 31 decembrie 2025 şi nu prevăd în anul 2026 pierderi şi plăţi restante; au înregistrat pierderi şi/sau plăţi restante la data de 31 decembrie 2025 şi prevăd reducerea acestora cu cel puţin dublul sumelor programate pentru majorarea cheltuielilor de natură salarială, precum şi reducerea plăţilor restante cu cel puţin 20% faţă de nivelul realizat la data de 31 decembrie 2025, după caz; au beneficiat de subvenţii/transferuri în anul 2025 pentru activitatea operaţională de la bugetul de stat/local, după caz, cu condiţia ca sumele reprezentând creşteri salariale să fie suportate din venituri proprii, cu reflectarea în creşterea acestora în mod corespunzător.
Pe de altă parte, proiectul mai prevede că bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici vor fi însoţite în procesul de avizare/aprobare şi de avizul Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice în ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei membrilor consiliului de administraţie/supraveghere şi a directorilor/directoratului, după caz, propusă în bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi indicatorii-cheie de performanţă stabiliţi.
"Avizul Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice este necesar având în vedere atribuţiile stabilite de O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare în ceea ce priveşte stabilirea, aprobarea şi monitorizarea indicatorilor-cheie de performanţă pentru întreprinderile publice", se menţionează în document.
Proiectul mai propune ca, în cazul apariţiei unor evenimente cu impact asupra creşterii cheltuielilor de natură salarială, operatorii economici să dispună măsuri pentru încadrarea în cheltuielile de natură salarială stabilite (ex. punerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti privind reangajarea unor salariaţi, reîntoarcerea persoanelor cu contract de muncă suspendat, etc).
Se introduce şi obligaţia anuală, în cazul operatorilor economici care au înregistrat pierderi contabile şi/sau plăţi restante la data de 31 decembrie a anului precedent sau care au pierderi contabile din anii precedenţi de recuperate, de a elabora şi a aproba, anterior aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul curent, un plan de reorganizare, restructurare şi redresare financiară, precum şi o analiză referitoare la activele necesare desfăşurării/dezvoltării obiectului de activitate.
Planul de reorganizare, restructurare şi redresare financiară trebuie să conţină măsuri concrete şi cuantificabile de reducere a pierderilor şi plăţilor restante, după caz, care să permită verificarea, cum ar fi: informaţii privind cantitatea de produse fabricate/serviciile prestate, capacităţile de producţie, pieţele de desfacere sau alte informaţii relevante specifice obiectului de activitate, o proiecţie financiară a principalilor indicatori economico-financiari, evoluţia fluxului de numerar, precum şi termene de implementare a acestora.
Analiza referitoare la activele necesare desfăşurării/dezvoltării obiectului de activitate trebuie să aibă în vedere identificarea activelor necesare desfăşurării/dezvoltării obiectului de activitate, precum şi identificarea activelor neproductive/nefuncţionale, cu prezentarea de măsuri concrete şi cuantificabile în cazul valorificării acestora, reflectate în creşterea veniturilor din exploatare, precum şi termene de realizare a acestora.
De asemenea, se instituie obligaţia ca, anual, operatorii economici să analizeze şi să actualizeze, după caz, tarifele şi taxele pe care le obţin din activitatea de bază, cu cel puţin rata anuală a inflaţiei pentru anul curent faţă de ultima actualizare a acestora cu excepţia situaţiilor în care creşterile anuale de tarife şi taxe au fost superioare ratei anuale a inflaţiei, cu excepţia taxelor şi tarifelor stabilite prin reglementări ale Uniunii Europene sau reglementări naţionale în aplicarea reglementărilor europene.
Comentează