Premium
Curtea de Apel București a motivat decizia prin care a stabilit nedefinitiv blocarea verificării lucrării de doctorat a premierului României Nicolae Ciucă și indică în documentul public presupuse vicii de procedură administrativă pe care le-ar fi comis funcționarii CNADTCU pe parcursul procedurii de declanșare a acestei verificări.
„Admite cererea de suspendare
Solutia pe scurt: Respinge excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii. Admite cererea. Dispune suspendarea executării deciziilor emise de pârât referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022. Executorie.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la sediul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 01.03.2022”, stabilea în 1 martie CAB, la cererea lui Nicolae Ciucă, în contradictoriu cu MEN - UNITATEA EXECUTIVĂ PENTRU FINANŢAREA INVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR, A CERCETĂRII, DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII.
Magistratul de caz a motivat, la aproape trei luni, decizia de suspendare verificărilor lucrării de doctorat a premierului.
Acte neprocedurale
Pe tot parcursul motivării se explică faptul că angajații MEN însărcinați cu procedurile de verificare a lucrărilor de doctorat pretins viciate sau plagiate ar fi emis acte neconforme procedurii prevăzute în Legi și ordine de funcționare interioară, mai precis Adrese în loc de Decizii.
Judecătorul arată pe parcursul motivării sale că imaginea premierului ar fi fost
„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. dos. ####/2/2022, reclamantul Ciucă Nicolae a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, suspendarea executării deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa înregistrata sub nr. ieșire 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. ieşire 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. ieșire 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022, arătând, în esenţă, următoarele:
Toate cele trei sesizări vizează teza de doctorat intitulata Dimensiunea angajării Armatei României in operaţii întrunite multinaţionale", susţinuta la Universitatea Naţionala de Apărare „##### I" (in continuare „Teza de doctorat"), al cărui titular este reclamantul.
Pe site-ul www.cnatdcu.ro. secţiunea Sesizări admise, au fost publicate trei adrese sub denumirea „Sesizarea nr.111 din 20.01.2022", Sesizarea nr.123 din 21.01.2022" si Sesizarea nr.143 din 25.01.2022" (in continuare Adresele), din conţinutul cărora rezultă: existenta a trei sesizări referitoare la Teza de doctorat a reclamantului; admiterea administrativa de către UEFISCDI a celor trei sesizări, si investirea CNADTCU cu soluţionarea acestora;
Nu este publicata însă nicio informaţie din care sa rezulte existenta deciziilor UEFISCDI aferente celor trei adrese postate pe site-ul www.cnatdcu.ro. secţiunea Sesizări admise, respectiv data celor trei adrese de admitere administrativa a sesizărilor.
A menţionat reclamantul că necesitatea adoptării deciziilor de către UEFISCDI („[...] fie de clasare fie de admitere spre analiza a sesizării") si publicarea lor pe site-ul www.cnatdcu.ro este impusa in mod expres prin art.3 coroborat cu art. 5 alin. 4 din Anexa 3 la Ordinul nr.######### emis de către Ministerul Educaţiei si Cercetării ce reglementează Metodologia privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul tezei de doctorat fin continuare „Ordinul nr.5229/2020"^.
In urma solicitării reclamantului, prin Adresa de răspuns nr. 8724/14.02.2022 acestuia i-au fost comunicate in integralitate sesizările si adresele întocmite in urma analizării acestora, respectiv: Adresa înregistrata sub nr. ieșire 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr.111/20.01.2022, Adresa nr. ieșire 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr.123/21.01.2022 si Adresa 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 143/25.01.2022 (in continuare „Adresele'”), toate cele trei sesizări vizând Teza de doctorat.
De asemenea, răspunsul precizează ca Adresele au fost publicate pe site-ul www.cnatdcu.ro. secţiunea Sesizări admise, la data de 25, respectiv 27 ianuarie 2022. Nu s-a comunicat însă nicio decizie UEFISCDI si nici nu a fost prezentata vrea informaţie cu privire la existenta unor atare decizii.
Din analiza conţinutului documentelor comunicate, raportat la cadrul legal ce stabileşte procedura preliminară realizata de către UEFSCDI privind examinarea in principiu a sesizărilor referitoare la o teza de doctorat, rezulta vicii grave de nelegalitate in admiterea spre analiza a sesizărilor si înaintarea lor către, motiv pentru care am formulat plângerea prealabila înregistrată la UEFISCDI sub nr. 380/15.02.2022. Totodată, având in vedere celeritatea ce caracterizează derularea întregii proceduri referitoare la soluţionarea acestor sesizări, pentru a fi prevenită afectarea drepturilor reclamantului, formulează prezenta cerere de suspendare a efectelor Adreselor contestate, precum si a oricărei decizii UEFISCDI reflectate in conţinutul acestora, in măsura in care existent unor astfel de decizii va rezulta din cadrul soluţionării plângerii prealabile”, notează premergător judecătorul CAB în documentul său.
„De domeniul evidenței„...
„Este de domeniul evidentei ca Adresele nu pot substitui si/sau echivala deciziile UEFISCDI instituite prin art.3 coroborat cu art.5 (4) din OMEC nr.5229/2020, dar nici nu este exclusa inexistenta unor atare decizii.
Or, punerea in executare a Adreselor, respectiv investirea CNADTCU cu soluţionarea sesizărilor, produce in mod evident efecte vătămătoare reclamantului in derularea procedurii de analiza si verificare a respectării standardelor de calitate si etica profesionala in cazul Tezei de doctorat. împrejurare ce impune remediul vremelnic al suspendării judiciare, a tuturor efectelor rezultate din Adrese, incluzând efectul subsecvent dar direct provocat de acestea, respectiv declanşarea procedurii soluţionării sesizărilor de către CNADTCU.
Cu privire la temeinicia cererii de suspendare, reclamantul a arătat că, potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 condiţiile de admisibilitate ale cererii de suspendare sunt:
1. dovada formulării plângerii prealabile împotriva actelor administrative a căror suspendare este solicitata;
2. existenta unui caz bine justificat, in sensul art. 2 alin. (1), lit. t) din Legea 554/2004;
3. măsura suspendării sa fie necesara pentru prevenirea unei pagube iminente, conform art. 2, alin. (1), lit. s) din Legea 554/2004, aspect ce implica si dovedirea urgentei ce justifica măsura suspendării.
Pornind de la o decizie pronunţata de Instanţa Suprema , in doctrina s-a subliniat - pe buna dreptate - efectul de salvgardare provizorie a principiului legalităţii pe care o aduce cu sine măsura suspendării actului administrativ:
Suspendarea executării actelor administrative este un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorităţii emitente sau a instanţei de judecata pentru a asigura respectarea principiului legalităţii: atâta timp cat autoritatea publica sau judecătorul se afla in proces de evaluare, din punct de vedere legal, a deciziei contestate, este echitabil ca aceasta din urma sa nu-si producă efectele asupra celor vizaţi (...)-"
In ipoteza afirmată de către UESFICDI, in sensul echivalării Adreselor criticate, cu însăşi deciziile administrative referite prin art.5 alin 4 din OMEC nr ######### # Anexa 2, rezulta fara dubiu si asimilarea caracterului de acte administrative cat priveşte Adresele UESFICDI, ca instrumente ce in substanţa lor juridica reflecta decizia UESFICDI de investire a CNATDCU - ca etapa esenţiala si autonoma in declanşarea procedurii de soluţionarea a sesizărilor vizând Teza de doctorat.
Astfel, a arătat reclamantul, că există un act administrativ, in sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. ######### deciziile UESFICDI fiind emise unilateral si in regim de putere publica, cu efecte de sine stătătoare si vădit vătămătoare pentru reclamant. Prin Adresele contestate, chiar in lipsa denumirii formale de Decizii, se produc efecte juridice in sensul generării unui raport juridic direct de investire a CNATDCU. Or legalitatea acestei investiri, respectiv verificarea si invalidarea existentei juridice a raportului apt a fi generat valabil doar in condiţii de deplina legalitate a procedurii preliminare urmate de către UEFISCDI, este de esenţa aprecierii declanşării in realitate, in prezent, a procedurii de soluţionare a sesizărilor, de către CNADCTU.
In aprecierea reclamantului acest raport de investire nu exista, activitatea CNADTCU fiind in prezent derulata in lipsa actului fundamental de declanşare a procedurii de soluţionare a celor trei sesizări, remediul legal urgent constituidu-1 suspendarea acesteia, in consecinţa fireasca a suspendării efectelor Adreselor/deciziilor UEFISCDI.
Cu privire la dovada formulării plângerii prealabile împotriva actelor administrative a căror suspendare este solicitata, reclamantul a depus dovada parcurgerii plângerii prealabile împotriva Adreselor, înregistrata la UEFISCDI sub nr. 380/15.02.2022, context in care rezulta îndeplinirea acestei prime condiţii prevăzute de art.14 din legea 554/2004.
Cu privire la condiţia existenţei unui caz bine justificat, reclamantul a arătat că, în accepţiunea art. 2, alin. (1), lit. t) din Legea 554/2004, „cazul bine justificat" îl reprezintă „împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privinţa legalităţii actului administrativ"”, se mai arată în actul citat.
Ce a văzut judecătorul CAB
„Judecătorul investit cu soluţionarea unei cereri de suspendare va aprecia incidenţa acestuia in urma unei analize sumare a aspectelor de nelegalitate ce vizează in mod fundamental actul administrativ contestat.
In prezenta cauza sunt numeroase si temeinice indicii de natura a răsturna, chiar si vremelnic, prezumţiei de legalitate, fără a transa pe fond acest aspect, cazul justificat fiind pe deplin dovedit, sens in care reclamantul a menţionat :
■ inexistenta deciziilor UEFISCDI de admitere spre soluţionare a sesizărilor privind Teza de doctorat;
■ in ipoteza asimilării Adreselor deciziilor administrative vizate de OMEC nr.5229/2020, rezulta neconformitatea acestora, si prin urmare nelegalitatea lor atat din perspectiva procedurii de adoptare cat si din perspectiva încălcării dispoziţiilor art. 3 Anexa 3 la OMEC nr. 5229/2020.
■ nemotivarea deciziei administrative, ca cerinţa de principiu privind valabilitatea actelor administrative.
Referitor la inexistenta deciziilor UEFISCDI de admitere spre soluţionare a sesizărilor de către CNADTCU, prevăzute prin art.3 si 5 din Anexa 3 OMEC #########, reclamantul a arătat că
UEFISCDI este o entitate cu personalitate juridica ce funcţionează in baza Regulamentului de organizare si funcţionare a Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării din 23.11.2016, aprobat prin Ordinul MENCS. nr. ######### (in continuare "Regulamentul)
Potrivit Regulamentului, conducere executiva a UEFISCDI este asigurata de către directorul general, singura persoana ce angajează juridic UEFISCDI in relaţiile cu terţii, inclusiv interinstitutuţional, prin decizii adoptate valabil doar cu avizul compartimentului juridic.
Or, in cazul prezent se poate remarca inexistenta unor atare decizii, Adresele in discuţie fiind lipsite de valenţa juridica si deci inapte legal de a substitui deciziile UEFISCDI, in mod expres menţionate prin art.3 si 5 din Anexa 3 OMEC #########.
Adresele sunt semnate exclusiv de către Şeful Biroului Analiza Date Instituţionale si Secretariate Consilii pentru învăţământ Superior, fără a reieşi existenta delegării sale in acest sens de către directorul general al instituţiei si fara ca semnatarul lor sa aibă atribuţii in domeniul juridic, astfel cum rezulta din regulamentul propriu de funcţionare.
Totodată, din interpretarea coroborata a prevederilor privind procedura adoptării/emiterii deciziilor de către UEFISCDI, rezulta faptul ca se impune in toate cazurile obligativitatea avizului juridic dat de către ############## juridic, armonizare legislativa si contencios din cadrul UEFISCDI, aviz inexistent cat priveşte Adresele in discuţie.
Obligativitatea avizului juridic rezulta din prevederile art.26 din Regulament, care stabileşte atribuţiile in sarcina Compartimentului juridic
Ținând cont de toate elementele de mai sus, respectiv împrejurarea ca admiterea administrativa a celor trei sesizări de către UEFISCDI semnifica investirea CNATDCU cu demararea procesului de analizare si soluţionare a sesizărilor referitoare la Teza de doctorat, este evident ca suntem in prezenta unui act cu caracter juridic obligatoriu supus:
■ procedurii avizării si/sau contrasem narii sale de către ############## juridic.
■ adoptării sale de către conducerea executiva in urma unui proces de deliberare si emiterea sa in mod valabil, sub semnătura directorului general.
Astfel ca, nelegalitatea Adreselor si deci inaptitudinea de a produce vreun efect juridic, chiar in ipoteza asimilării lor deciziilor menţionate prin art.5 alin.4 din Anexa 3 a OMEC nr.5229/2020, rezida in mod indubitabil din nerespectarea reglementarilor ce legiferează statutul si funcţionarea UEFISCDI, aspect ce fundamentează existent cazului bine justificat, de natura a conduce la admiterea cererii de suspendare.
A mai arătat reclamantul că măsura admiterii administrative de către UEFISCDI a sesizărilor si emiterea Adreselor in acest sens, cu efectul declanşării procedurii de soluţionare de către CNADCTU, încalcă prevederile art.3 din Anexa 3 OMEC nr.5229/2020.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Anexa nr. 3 referitoare la Metodologia aprobata prin OMEC nr. 5229/2020:
"Sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, denumita in continuare sesizare, trebuie sa îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) sa conţină date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, respectiv: numele si prenumele, codul numeric personal (CNP), adresa de domiciliu, adresa de corespondenta electronica, pentru persoanele fizice, si date de identificare si adresele oficiale ale instituţiei, asociaţiei, organizaţiei etc, pentru persoanele juridice, incluse într-un document denumit Da te_identificare_autor_sesizare;
b) sa conţină date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituţia care a eliberat diploma de doctor in baza respectivei teze de doctorat, incluse intr-un document denumit Date_identificare_teza;
c) sa prezinte, anexat, copii ale documentelor consultate in baza cărora persoana fizica sau juridica formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare si a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cârti publicate etc.)f incluse intr-un document/fişier/arhiva electronica denumit "Anexe";
d) sa conţină o motivare argumentata a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala ori cu privire la existenta plagiatului in cadrul tezei de doctorat in cauza, inclusa intr-un document denumit "Motivaţie", (s.n.)
Niciuna dintre cele trei sesizări nu respecta cerinţele substanţiale de validare, instituite prin art. 3 in special pct. c) si d) din Anexa nr. 3. In integralitatea lor, astfel cum ne-au fost înaintate de „Serviciul Secretariat CNATDCU" din cadrul Direcţiei Generale învăţământ Universitar, anexate răspunsului nr. 8724/14.02.2022, sesizările au, in fapt, acelaşi conţinut, constând in „analiza publica făcuta de jurnalista ###### Sercan in ziarul online Pressone. Nu sunt indicate sursele proprii de documentare si nici motivaţia personala a titularului cu privire la niciuna dintre aceste sesizări.
Se remarca identitatea lor din perspectiva faptului ca acestea sunt întemeiate exclusiv si formulate in limita analizei făcute in articolul Dnei ###### Sercan apărut in presa online la 18.01.2022, persoana terţa acestei proceduri. Analiza comparativa a Sesizărilor, din punct de vedere al formei si structurii, inclusiv din perspectiva documentaţiei ataşate, este suficienta pentru a observa ca Sesizările formulate nu respecta cerinţele pentru validarea administrativa si admiterea spre analiza si soluţionare la nivelul CNATDCU.
Ilustrativ, reclamantul a făcut următoarele precizări punctuale ce constituie totodată indicii suficiente in susţinerea cazului bine justificat:
Cu privire la Sesizarea nr. 111/20.01.2022, nu exista o sesizare (document separat sau email) comunicata reclamantului, alta decât Articolul Dnei ###### Sercan. Aceasta nu conţine niciun document consultat de autorul Sesizării, care se limitează la a menţiona in partea introductiva a paginii 1: Sursa: articolul Semnat de doamna ###### Sercan in Pressone", cu indicarea link-ului unde poate fi accesat articolul ce constituie, in fapt, sesizarea formulata
Admiţând ca sesizarea este Articolul, autorul Sesizării preia in mod identic conţinutul (textul, fara fotografii) publicat in presa, păstrând structura, inclusiv formularea la persoana intai a jurnalistului, fara alte opinii, argumente sau considerente personale ale autorului;
Exceptând Articolul in sine, nu conţine alte surse de documentare, care sa fie anexate Sesizării (document/fisier/arhiva electronica, intr-un document denumit „Anexe"). De asemenea, aceasta nu conţine o Motivaţie a autorului Sesizării, in afara analizei subiective a Dnei ###### Sercan.
Cu privire la Sesizarea nr. 123/21.01.2022, aceasta este succinta, îmbrăcând forma unei adrese de înaintare a Articolului anexat. Cuprinsul sesizării este chiar Articolul Dnei ###### Sercan (inclusiv fotografiile incluse in Articol), astfel cum a fost publicat in ziarul oniine pe site-ul omonim https://pressone.ro. in data de 18.01.2022. Titularul Sesizării nu aduce niciun argument in plus fata de analiza din Articol. Sesizarea nu are anexate documente consultate de autorul Sesizării {anexele" prevăzute de art. 3, lit.c) şi nu conţine Motivaţia prevăzuta de art. 3, lit. d).
În referire la Sesizarea nr. 143/25.01.2022, s-a arătat că aceasta este succinta, îmbrăcând forma unei adrese de înaintare a Articolului anexat, similar sesizării anterioare. De asemenea, este constituita, in mod similar Sesizării nr. 123/21.01.2022, din Articolul Dnei ###### Sercan, inclusiv fotografii şi nu conţine anexele" prevăzute de art. 3, lit. c); În plus, cuprinde un document intitulat Motivaţie, care in realitate este acelaşi Articol ce constituie conţinutul sesizării.
Prin urmare, fata de expunerea conţinutului Sesizărilor si având in vedere cerinţele legale privind validitatea in principiu a unei sesizări cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, observam ca toate Sesizările sunt informe, in realitate cuprinzând unul si acelaşi punct de vedere exprimat in presa de Dna ###### Sercan si pe cale de consecinţa inexistenta unei documentari proprii a titularilor sesizărilor. In cazul de fata, titularii sesizărilor preiau un articol de presa, însă fără a anexa documentele consultate la care se face referire in articolul de presa si evident, fara a fi verificate in mod nemijlocit de aceştia.
Acest aspect devine evident si prin raportare la data apariţiei in presa a investigaţiei jurnalistice menţionate de titularii celor trei sesizări -18 ianuarie 2022, ce prin raportare la data formulării sesizărilor, respectiv perioada 20 - 25 ianuarie 2022, atesta insuficienta timpului necesar unei fundamentări proprii de către autorii acestora.
Astfel cum a arătat, art. 3 lit. c) din Anexa nr.3 OMEC nr. ######### stabileşte faptul ca este necesara prezentarea in anexa a copiilor documentelor consultate in baza cărora persoana fizica sau juridica formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare si a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cârti publicate etc.)r incluse intr-un document/fişier/arhiva electronica denumit "Anexe"”, se mai arată în motivarea CAB de pe portalul Rejust.
La obiect
„Analizând cererea de suspendare, în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea constată următoarele: Cu titlu prealabil, Curtea reţine că analiza excepţiei inadmisibilităţii formulării acţiunii vizează examinarea naturii juridice a celor trei adrese, respectiv dacă acestea pot avea natura juridică a unui act administrativ în accepţiunea art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004. Curtea are în vedere faptul că prin acţiunea introdusă, reclamantul a solicitat suspendarea executării deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa înregistrată sub nr. ieșire 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. ieşire 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2o22 şi Adresa nr. ieșire 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022. Raportat la conţinutul sesizărilor, toate cele trei vizează teza de doctorat intitulată „ Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale", susţinută la Universitatea Naţională de Apărare „##### I", al cărui titular este reclamantul. Actul administrativ unilateral este definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 ca fiind o manifestare unilaterală de voinţă a unei autorităţi publice, în scopul de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii, în regim de putere publică, în vederea executării ori a organizării executării legii. Pentru a determina natura juridică a adreselor nr. 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2022 şi nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022, trebuie pornit de la procedura de soluţionare a sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, reglementată în Anexa 3 a Ordinului nr. ######### pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum şi la soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat. În primul rând, Curtea constată că, potrivit art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020, sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, denumită în continuare sesizare, trebuie să îndeplinească, cumulativ, 4 condiţii: a) să conţină date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, b) să conţină date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituţia care a eliberat diploma de doctor în baza respectivei teze de doctorat, c) să prezinte, anexat, copii ale documentelor consultate în baza cărora persoana fizică sau juridică formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare şi a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cărţi publicate etc.), incluse într-un document/fişier/arhivă electronică denumit "Anexe"; d) să conţină o motivare argumentată a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională ori cu privire la existenţa plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză, inclusă într-un document denumit "Motivaţie". Important de reţinut este faptul că UEFISCDI verifică în termen de maximum 3 zile respectarea cerinţelor prevăzute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ şi admiterea sesizării spre analiză şi soluţionare de către CNATDCU, conform art. 5 alin. 1 din acelaşi act normativ. În situaţia în care, în urma verificării din punct de vedere administrativ, se constată nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifică, în termen de maximum 15 zile de la înregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate şi clasează forma iniţială a sesizării (art. 5 alin. 2 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020). Din interpretarea textelor legale sus precizate, Curtea reţine că pârâtul Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale acţionează , în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public, astfel că acesta reprezintă o autoritate publică în sensul art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004, având ca atribuţie principală: validarea din punct de vedere administrativ şi admiterea sesizării spre analiză şi soluţionare de către CNATDCU cu privire la existenţa plagiatului unei teze de doctorat. Cu alte cuvinte, pârâtul învestit cu o sesizare de plagiat verifică această sesizare cu privire la îndeplinirea celor 4 condiţii prevăzute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020, pe care o validează din punct de vedere administrativ. Validarea din punct de vedere administrativ este explicată de legiuitor în alineatele 3, 4 şi 5 ale art. 5 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020, astfel: “ (3) Dacă sesizarea este admisă, ea se anonimizează cu privire la datele de identificare ale autorului sesizării pentru protejarea identităţii persoanei fizice sau juridice care a depus-o, de către UEFISCDI, şi se încarcă în platformă. (4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiză a sesizării se publică pe site-ul www.cnatdcu.ro şi este comunicată autorului sesizării. (5) Platforma notifică Secretariatul tehnic al CNATDCU şi preşedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare şi soluţionare a sesizării.” În concluzie, Curtea notează că, din modul de reglementare a metodologiei de soluţionare a sesizărilor privind plagiatul, voinţa legiuitorului a fost ca UEFISCDI să procedeze la o analiză a sesizării pe care să o soluţioneze printr-o decizie de admitere spre analiză sau de clasare. Efectele principale ale deciziei de admitere spre analiză sau de clasare le reprezintă, pe de o parte, demararea cercetărilor privind existenţa sau nu a plagiatului de către Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în cazul pronunţării unei decizii de admitere, ori clasarea sesizării, înainte de a ajunge în faţa CNATDCU, pe de altă parte. Prin urmare, Curtea reţine , fără dubiu, caracterul de act administrativ al deciziei de admitere spre analiză sau de clasare, aşa cum este definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, întrucât dă naştere ori stinge raporturi juridice. Examinând în continuare, actele şi lucrările cauzei, Curtea constată că pârâtul nu a emis o decizie admitere spre analiză în ceea ce priveşte verificarea de către CNATDCU a tezei de doctorat elaborată de reclamant, aşa cum dispun prevederile art. 5 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########, însă pârâtul a înţeles să se pronunţe cu privire la admiterea spre analiză a celor 3 sesizări în discuţie prin 3 adrese: Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022, care împrumută caracterul unui act administrativ întrucât efectele pe care le produce sunt cele specifice unui act administrativ, aşa cum e definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.”, mai notează judecătorul de caz.
Urmări...
„Drept urmare, pretextul invocat de către autorii sesizărilor, respectiv imposibilitatea fotocopierii tezelor de doctorat, nu poate constitui o împrejurare de natura a-i exonera de obligaţia prezentării in anexa a copiilor după documentele pretins a fi analizate/studiate, cu indicarea surselor de documentare, având in vedere gravitatea consecinţelor formulării unor atare sesizări. Trimiterea la demersurile efectuate de către un terț ce nu este semnatar al sesizărilor, nu este de natura a complini cerinţa legala, si deci viciul de nelegalitate rezultat.
Distincţia prezintă importanta in motivarea sesizării conform reglementarii speciale mai sus redate si nu trebuie confundata cu anexarea documentului primar consultat cu indicarea sursei de documentare. Niciuna dintre Sesizări nu conţine o argumentaţie, o motivare sau o analiza proprie a autorului sesizării, dimpotrivă, doi dintre aceştia menţionează in mod expres:
„Va sesizez cu privire la nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala (...), care, conform analizei publice făcute de jurnalista ###### Sercan in ziarul online Pressone, ar include conţinut plagiat in proporţie de 30% (42 de pagini din totul de 138 de pagini)." (Sesizarea nr. 123/21.01.2022); si
„Va sesizez cu privire la nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala in legătura cu teza de doctorat (...), care, conform analizei publice făcute de jurnalista ###### Sercan in ziarul online PressOne, ar include conţinut plagiat in proporţie de 30,43% (42 de pagini din totalul de 138 de pagini)." (Sesizarea nr. 143/25.01.2022);".
Prin urmare, reclamantul a considerat ca exista un caz temeinic justificat prin aparenta de nelegalitate in legătura cu neîndeplinirea cerinţei impuse de art. 3 lit. c) din Anexa nr. 3 OMEC nr. 5229/2020, simpla trimitere la un articol de presa neputând echivala cu o veritabila copie a documentelor consultate, necesar a fi fost incluse in "Anexa" (in măsura in care ar fi existat in realitate o astfel de analiza a titularului sesizării).
Interpretarea contrară ar însemna sa fie considerata valida orice sesizare care doar preia un articol de presa, aşadar, fiind susceptibila de a fi formulate de un număr infinit de persoane, însă fără ca acestea sa verifice si sa indice direct documentul consultat pe care isi întemeiază sesizarea in legătura cu nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala, aspecte asupra cărora sa îşi asume răspunderea, din moment ce nu sunt admisibile sesizări anonime.
Referitor la documentul denumit "Motivaţie" care sa conţină o motivare argumentata a sesizării, conform art. 3 lit. d) din Anexa nr. OMEC nr. 5229/2020, reclamantul a învederat ca aparenta de nelegalitate este evidenta:
(i) in privinţa Sesizării nr. 111/20.01.2022 si Sesizării nr. 123/21.01.2022 documentul nu exista,întrucât titularii sesizărilor au omis includerea acestuia;
(ii) referitor la Sesizarea nr. 143/25.01.2022, chiar daca formal exista un înscris intitulat Motivaţie, in realitate este reluat articolul de presa din ziarul online Pressone. Mai mult, chiar titularul sesizării recunoaşte expres faptul ca "informaţiile motivaţiei provenind din recentele suspiciuni si acuzaţii de plagiat documentate si expuse de doamna ###### Sercan in cotidianul online Pressone, cu privire la nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala (...)". Rezulta de aici ca persoana semnatara a sesizării nu-si asuma nicio responsabilitate cu privire la documentare si la suspiciunile si acuzaţiile lansate, acestea aparţinând doar autoarei articolului indicat.
Prin urmare, in lipsa documentarii de către titularii sesizărilor, este justificata si lipsa argumentelor proprii cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, care sa susţină ulterior suspiciunile sau acuzaţiile privind plagiatul sesizat in legătura cu teza de doctorat al cărei titular este reclamantul.
Având in vedere lipsa documentaţiei ce ar fi trebuit anexate si a Motivaţiei, conform art. 3 Ut. c) si d) din Metodologie, in circumstanţele expuse mai sus cu privire la neîndeplinirea cerinţelor formale de formulare a Sesizărilor, rezulta ca autorii au acţionat ca simpli intermediari, in demersurile lor de a investi autorităţile cu analizarea unui pretins plagiat. La verificare succinta a Sesizărilor conform art. 5 alin.(i) din Metodologie, se observa ca nu sunt îndeplinite condiţiile de validitate din punct de vedere administrativ si de admisibilitate, lipsind elementele esenţiale pentru investirea in mod legal a CNATDCU.
Or, în acest context singura decizie in conformitate cu prevederile legale era cea a clasării sesizărilor, data fiind neconformitatea acestor cu cerinţele restrictive de forma instituite prin art.3 lit.- c si d, Anexa 3 la OMEC nr. 5229/2020.
Decizia administrativa a UEFISCDI nu este motivata in cazul niciuna dintre cele trei sesizări admise in procedura preliminară.
Conform OMEC nr. ######### # anexa nr. 3 primul pas in derularea procedurii de soluţionare a sesizărilor, ii constituie analiza îndeplinirii condiţiilor cumulative reglementate de art. 3, analiza urmând a conduce la emiterea unei decizii de către UEFISCDI (fie de clasare, fie de admitere spre soluţionare a sesizării), ce trebuie publicata pe site-ul www.cnatdcu.ro.
Or, Adresele, chiar in ipoteza asimilării lor ca reprezentând deciziile UEFISCDI in sensul art.5 alin.4, nu respecta rigorile minimale privind denumirea legala de „decizie"si sunt vădit nemotivate. Autoritatea emitenta îsi limitează raţionamentul la o singura fraza cu privire la faptul ca sesizările respecta cerinţele prevăzute in art. 3 din Anexa nr. 3 la OMEC nr. 5229/2020, fără a fi motivata aceasta constatare.
Fata de efectele juridice conferite de lege Deciziei de clasare sau admitere a sesizării spre analiza, reclamantul consideră ca se impunea o analiza efectiva a fiecărei condiţii in parte, conform art. 5 alin. (1) din Anexa nr. 3 care prevede:
" UEFISCDI verifica in termen de maximum 3 zile respectarea cerinţelor prevăzute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ si admiterea sesizării spre analiza si soluţionare de către CNATDCU".
Verificarea sesizărilor de către UEFISCDI presupune prin urmare, atestarea existentei:
■ datelor de identificare ale persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea (lit.a);
■ datelor de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea (lit.b)
■ identificării concrete si a verificării existentei documentului denumit "Anexa" care sa prezinte copii ale documentelor consultate direct de către titularul sesizării (lit. c);
■ identificării si analizării documentului denumit "Motivaţie" care sa conţină o motivare argumentata a sesizării, fundamentata de către titularului sesizării si, evident, aparţinând acestuia (lit. d).
Analizând acest motiv sub aspectul existentei unui caz bine justificat, se poate observa ca soluţia de admitere spre analiza a sesizărilor este viciata prin simplul faptul ca in primul rând nu exista o verificare minimala a niciunuia dintre aceste elemente obligatorii. In jurisprudența Instanţei Supreme, a fost recunoscut acest motiv drept caz temeinic justificat.
După cum s-a subliniat in practica judiciara, motivarea actului administrativ constituie, intr-adevăr, o veritabila condiţie de validitate a acestuia, o garanţie împotriva conduitei arbitrare a autorităţilor publice, menita sa asigure posibilitatea verificării limitelor exercitării puterii lor discreţionare".
Reclamantul consideră, prin urmare, ca maniera absolut formala de emitere a actului de sesizare a CNADTCU, evaluarea întrunirii condiţiilor legale, respectiv admiterea nefundamentata a sesizărilor, respectiv inexistenta motivării acestei masuri, constituie un indiciu suficient al nelegalității Adreselor.
Cu privire la condiţia pagubei iminente, reclamantul a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 2, alin. (1), lit. s) din Legea 554/2004, prin "paguba iminenta" se înţelege un "prejudiciu material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila grava a funcţionarii unei autorităţi publice sau a unui serviciu public."
Precizează ca dispoziţiile art. 14 din Legea ######## au in vedere condiţia pagubei iminente din perspectiva prevenirii ei si nu a existentei efective. De altfel, o alta interpretare nici nu ar putea fi admisa, dat fiind faptul ca ceea ce se urmăreşte prin promovarea unei astfel de cereri este nu doar evitarea producerii unui prejudiciu reclamantului, dar si limitarea afectării drepturilor acestuia, deja provocata, ca efect al executării Adreselor in contextul văditelor nelegalităţi ce îl afectează.
Iminenta prejudiciului este cert atestată din perspectiva celerităţii derulării acestei proceduri, respectiv intervalul de maxim 45 de zile in care CNADTCU este obligat sa o finalizeze (art.13 din Anexa 3 la OMEC nr.559/2020)
Este imperios necesar din perspectiva valabilităţii, ca investigaţia CNADTCU si decizia pe care ar urma sa o adopte la finalul acesteia, sa aibă la baza investirea sa in mod valabil de către UEFISCDI. Or, argumentele de nelegalitate ale Adreselor de investire, chiar si intr-o examinare aparenta a temeiniciei acestora, atesta inexistenta juridica a actului investirii CNADTCU, cu consecinţa inexistentei in acest moment a cadrului legal ce permite CNADCTU declanşarea procedurilor de soluţionare a celor trei sesizări.
Pe de alta parte, caracterul ireversibil al deciziilor de admitere spre analiza are in vedere faptul ca împotriva reclamantului este demarata o procedura viciata ab initio, cu consecinţe indiscutabil vătămătoare din perspectiva afectării imaginii publice, a credibilităţii si reputaţiei deja vătămate prin campania publica defăimătoare extrem de agresiva creata in jurul acestor evenimente si alimentata constant prin informările publice privind stadiul sesizărilor referitoare la teza de doctorat.
In analizarea îndeplinirii acestei condiţii, facem trimitere si la jurisprudența CEDO in ceea ce priveşte dreptul la viața privata, „dreptul la apărarea reputaţiei este un drept care, in calitate de element al vieţii private, este legat de art. 8 din Convenţia europeana", iar „Curtea trebuie sa verifice daca autorităţile interne au menajat un just echilibru intre, pe de o parte, protecţia libertăţii de exprimare, consacrata de articolul 10, si, pe de alta parte, cea a dreptului la reputaţie a persoanelor respective, care, ca element al vieţii private, este protejata de articolul 8 al Convenţiei" (cauza Chauvy si alţii c. Franţei).
In prezenta cauză, justul echilibru vizează tocmai suspendarea actelor vătămătoare pana la data la care o autoritate de control ar putea sa se pronunţe asupra legalităţii acestora, fapt confirmat si de Recomandările Consiliului Europei”, conchide magistratul în motivarea sa.
Judecătorul Marius Iosif
Magistratul CAB care a stabilit această decizie nedefeinitivă se numește Marius Iosif Judecătorul Marius Iosif și a fost numit, în 2007, de către ministrul liberal de atunci al Justiției, într-o funcție în minister.
Ulterior el a fost numit director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Context
Jurnalista Emilia Șercan, care a lansat recent în spațiul public acuzații de plagiat cu privire la teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, formulează noi acuzații la adresa șefului guvernului. Potrivit acesteia, premierul Nicolae Ciucă „a blocat prin instanță analiza tezei sale de doctorat despre care am scris că e plagiată la exact o lună după ce cerea ca lucrarea să-i fie analizată și declara public că nu a plagiat”.
„Acțiunea civilă a fost deschisă la Curtea de Apel București, asta după ce Parchetul General a deschis la rândul său un dosar penal în care era vizată teza de doctorat a lui Ciucă, dosar prin care s-a blocat de facto analizarea tezei de către CNATDCU.
Faptul că Ciucă a apelat la instanță pentru a bloca analiza CNATDCU (prin suspendarea înregistrării sesizărilor de plagiat) arată că și-a dorit o plasă de siguranță și mai solidă decât îi oferă dosarul de la Parchetul General.
Și totuși, procurorii de la Parchetul General au făcut enorm pentru a securiza verificarea tezei lui Ciucă de către CNATDCU. Au ridicat toate actele originale referitoare la studiile doctorale ale premierului de la Universitatea Națională de Apărare, iar apoi descins și la CNATDCU, de unde au ridicat și toate copiile existente referitoare la prețioasa teză.
Ca să nu mai spun că toate aceste lucruri au fost făcute în condițiile în care prezumtiva faptă pe care o anchetează PG este prescrisă din 2008, adică de 14 ani.
De ce toată această zbatere, v-ați putea întreba. Ei bine, surse din mediul politic susțin că Ciucă are două motive solide să-și dorească cel puțin blocarea analizei tezei:
- să scape de riscul unui verdict de plagiat în timpul exercitării funcției de premier, decizie care ar putea să-i vulnerabilizeze poziția de șef al Guvernului și chiar să-i forțeze demisia;
- momentan, spun sursele, că Ciucă e sprijinit de președintele Klaus Iohannis pentru a candida la președinția României din partea PNL la alegerile din 2024, iar o decizie de plagiat ar reprezenta o piedică serioasă într-o viitoare bătălie electorală”, scrie Emilia Șercan pe Facebook.
Amintim că Mircea Dumitru, președintele interimar al forului responsabil cu evaluarea acuzațiilor de plagiat, CNATDCU, a declarat luni seară pentru EduPedu.ro că analiza tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, suspectată de plagiat, a fost oprită în urma unei înștiințări venite de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ce transmitea o ordonanță prin care se cerea oprirea întregii analize până când un dosar penal referitor la acuzațiile de plagiat împotriva premierului să fie soluționate la parchet.
