Premium
China se pregătește să construiască o stație energetică solară în spațiu, a doua economie a lumii alocând programului său spațial un buget anual de 8 miliarde de dolari, al doilea pe plan mondial după cel american, relatează Bloomberg, potrivit mediafax.
Citește și: Lovitură pentru Laura Codruța Kovesi! Meciul pierdut azi
Oamenii de știință au început deja construirea unei baze experimentale în orașul Chongqing din vestul Chinei. Inițial, proiectul prevede dezvoltarea unei centrale electrice mai mici în stratosferă, între 2021 și 2025, urmată de o instalație solară de 1 megawatt în spațiu până în 2030 și, în cele din urmă, de generatoare mai mari, potrivit unei publicații de stat dedicată științei și tehnologiei.
Ambițiile Chinei de a câștiga un statut de superputere mondială se reflectă și în activitata spațială. Iată câteva proiecte chineze:
Explorarea lunii. O sondă a ajuns pe fața întunecată a lunii pe 3 ianuarie, acoperind o serie de misiuni și stimulând ambițiile Chinei. Chang'e-4, roverul numit după zeița lunii, este echipat cu un spectrometru radio cu frecvență joasă pentru a ajuta oamenii de știință să înțeleagă modul în care au apărut primele stele și cum a apărut universul, după Big Bang, potrivit agenției chineze Xinh. Misiunea lunară chineză a testat dacă satelitul Pământului poate susține viața. Imaginile trimise de Chang'e-4 luna trecută au arătat o primă frunză verde ieșită din semințe de bumbac, pe lună, la nouă zile după inițierea experimentului.
China are mai multe astfel de misiuni în pregătire. Încă patru versiuni ale sondei Chang'e sunt pregătite, cel puțin două dintre acestea urmând a ajunge la polul sudic al lunii. Agenția națională pentru spațiu analizează, de asemenea, înființarea unei baze pe Lună. O sondă chineză urmează să ajungă pe Marte până la sfârșitul acestui deceniu.
China își propune să construiască o stație spațială proprie în jurul anului 2022. Numită Tiangong, stația va avea un modul de bază și alte două module experimentale, cu o greutate totală de 66 de tone și capabile să adăpostească trei persoane, cu un ciclu de viață proiectat de cel puțin 10 ani. Facilitatea ar fi folosită pentru cercetări științifice.
Important, președintele Xi Jinping a admis eliminarea monopolului guvernamental asupra lansărilor în spațiu, fapt care a dus la apariția unor companii de mici dimensiuni, care intenționează să concureze cu firmele antreprenorilor Elon Musk, Jeff Bezos și Richard Branson. Startup-urile primesc finanțări din partea fondurilor de investiții din China și a investitorilor locali și se pot baza, de asemenea, pe expertiza cercetătorilor din programul spațial național.
China cheltuiește cel puțin 9 miliarde de dolari pentru a construi un sistem de navigație și a reduce dependența de GPS-ul deținut de americani, ai cărui sateliți sunt folosiți de telefoanele inteligente, sistemele de navigație auto, microcipurile aflate la gâtul animalelor de casă sau de rachetele ghidate. Toți acești sateliți sunt controlați de Forțele Aeriene americane, situație incomodă pentru guvernul chinez. Așa că acesta dezvoltă o alternativă, sistemul de navigație Beidou, care ar trebui să ofere o precizie de poziționare de 1 metru sau mai puțin.
Nu în ultimul rând, puterea asiatică dezvoltă capabilități spațiale sofisticate, cum ar fi "inspectarea și repararea sateliților", precum și eliminarea gunoaielor de pe orbită, "cel puțin unele dintre acestea urmând să funcționeze ca arme împotriva sateliților americani", aprecia US Defense Intelligence Agency. Ministerul de Externe al Chinei a declarat că afirmațiile Statelor Unite sunt "neîntemeiate".
