Decizia Guvernului de a îngheța demararea noilor investiții publice până în 2027 marchează un moment de cotitură în politica economică a României. Adoptată „pentru a menține echilibrul bugetar și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice”, după cum a explicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, această măsură ridică și o întrebare majoră: cum poate țara noastră să rămână competitivă și să-și modernizeze infrastructura fără investiții externe semnificative?
Pe fundalul acestei decizii, tot mai multe voci din mediul economic avertizează că România riscă stagnarea dacă nu își deschide economia către capitalul și tehnologiile Chinei. Această „pauză” investițională poate aduce beneficii bugetare pe termen scurt, dar și riscuri structurale pe termen lung: frânarea modernizării, pierderea de oportunități strategice și creșterea dependenței tehnologice a României. Bogdan Petre, vicepreședintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico- Sociale (ASPES), atrage atenția că România nu își mai poate permite să ignore investițiile chineze dacă vrea să rămână competitivă.
„Fără investiții masive în infrastructură și tehnologie, România rămâne captivă în inflație, datorii și dependență energetică”, afirmă Petre, contactat de STIRIPESURSE.RO.
„China nu mai este doar fabrica lumii, ci lider global în domenii tehnologice în care Europa are un decalaj de ani, chiar decenii. Bateriile LFP, semiconductorii, panourile solare, inteligența artificială sau automatizarea industrială sunt sectoare în care Beijingul domină clar. Refuzul de a colabora cu China înseamnă condamnarea la stagnare economică. România are un potențial logistic uriaș, dar infrastructura subfinanțată o ține pe loc”, avertizează vicepreședintele ASPES.
Portul Constanța – cheia strategică pe care România nu o folosește
Un exemplu concret oferit de economist este Portul Constanța, care ar putea deveni un hub logistic major între Asia și Europa Centrală. „Cu terminale moderne, căi ferate de mare viteză și parcuri industriale intermodale, Constanța ar putea deveni un nod cheie între Asia și Europa Centrală, așa cum s-a întâmplat cu portul Pireu din Grecia”, afirmă Petre.
„Plătim pentru tehnologia altora fără să construim propria bază industrială. Nu producem baterii LFP, nu avem fabrici de semiconductori și rămânem cu 10–15 ani în urma trendurilor globale”, avertizează Petre.
„Nu contează dacă banii sunt roșii, verzi sau albaștri”
Vicepreședintele ASPES pledează pentru o abordare pragmatică: „Refuzul reflex al ofertelor chineze, din motive ideologice, prelungește inflația, menține prețurile energetice ridicate și adâncește datoria publică. Trebuie să punem interesul național deasupra dogmelor”, susține Petre, invocând celebra frază a lui Deng Xiaoping - „Nu contează dacă banii sunt roșii, verzi sau albaștri – important este să-i folosim pentru a ieși din sărăcie și a construi o națiune prosperă.”
Decizia Guvernului de a amâna investițiile publice până în 2027 poate stabiliza temporar finanțele publice, dar nu poate ține loc de strategie de dezvoltare. Fără investiții externe semnificative, în special din China, România riscă să piardă o fereastră istorică de modernizare și să rămână blocată în periferia economică a Europei.
„Este momentul pentru curaj diplomatic și viziune economică. Investițiile chineze, negociate transparent și în interes național, pot transforma potențialul României în prosperitate reală. Orice altă variantă înseamnă să rămânem spectatori, așa cum suntem de aproape 30 de ani la Campionatul Mondial de fotbal”, a conchis Bogdan Petre.
Adrian Năstase: „România are nevoie de mai multe ancore de securitate, iar una trebuie să fie China”
Amintim că și fostul premier Adrian Năstase a susținut recent importanța unei relații pragmatice cu China: „România are interese generale cu NATO și cu Uniunea Europeană, dar are și interese proprii. Și interesele noastre proprii ne spun că relația cu China este foarte importantă.” Mai mult, Năstase a afirmat că „România are nevoie de mai multe ancore de securitate și am considerat că una dintre aceste ancore trebuie să fie China”, acuzând în același timp presiunile UE și NATO de a limita relațiile bilaterale.
Comentează