Premium
Michael Jackson, unul dintre cele mai cunoscute staruri ale mapamondului, concerta în urmă cu 30 de ani în faţa a 70.000 de fani la Bucureşti. După trei decenii, echipa de voluntari a Muzeului Abandonului a descoperit în documentele care acum sunt digitizate şi adăugate în arhiva proiectului un fragment inestimabil de istorie - o coală roz de hârtie pe care echipa concertului susţinut de Michael Jackson nota sumele donate chiar în culisele spectacolului, printr-o acţiune începută spontan printre oamenii din staff şi echipa tehnică. Pe document sunt trecute cu creionul sumele pe care aceştia le aveau atunci în buzunare şi pe care le-au donat pentru copiii abandonaţi ai României - 3.929 de dolari, 889 lire, 460 lei, 28 mărci, 27 forinţi, 21 coroane ceheşti, conform news.ro.
„Un astfel de document nu are doar valoare istorică şi documentară, ci este ca un portal în timp, el te proiectează într-un fragment de istorie: o lume, un context, o încărcătură emoţională. Acest document roz te face să vizualizezi brusc rumoarea celor 70.000 de oameni prezenţi la concertul lui Michael Jackson, emoţia publicului, concentrarea echipei... şi apoi această hârtie care umbla printre membrii echipei tehnice. Parcurgerea documentului te face să îţi imaginezi cum oamenii aceia, proveniţi din diverse colţuri ale lumii, îşi goleau buzunarele şi donau, fără discriminare, dolari, lire, mărci sau coroane. Un imbold de generozitate pentru nişte copii pe care nu i-au cunoscut niciodată, dar a căror suferinţă rezonase până la ei, în spatele primei mari scene de spectacol ridicată în România după jumătate de secol de comunism, izolare şi abandon. Aceasta este valoarea unui document de arhivă, nu îţi spune doar o poveste, ci zeci de mici istorii personale. Documentele acestea te proiectează în timp şi activează holograme complexe ale societăţii româneşti de acum câteva decenii@, spune Oana Drăgulinescu, fondator Muzeul Abandonului.
Documentul face parte din arhiva pusă la dispoziţia Muzeului Abandonului pentru digitizare de către Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA). Iar procesul de arhivare digitală a peste 15.000 de itemi ai acestei colecţii este posibil cu sprijinul AFCN - Administraţia Fondului Cultural National şi cu suportul unei echipe entuziaste de voluntari.
„De la prima vizită la RAA am fost uimită de numele pe care le regăseam în documente, adevărate simboluri ale istoriei recente ca Beatles, Elton John, Eric Clapton sau Michael Jackson. Deschideam cu inima bătând nebuneşte plicurile arhivei RAA, aproape ameţită de valoarea documentară a acelor itemi. În timp ce erau opisate şi arhivate cutiile cu documente am dat peste fabuloasă foaie roz, un fluturaş probabil dat din mână în mână în backstage-ul concertului lui Michael Jackson din timpul turneului Dangerous, de acum 30 de ani. În general, în arhivă e linişte, se aude doar sunetul scanării şi voluntarii care notează cu atenţie. Şi deodată liniştea a fost spartă de un: „Oau! Uitaţi ce am găsit!” A fost un moment în care ne-am simţit ca nişte arheologi care au descoperit un artefact de valoare inestimabilă”, a declarat Anca Niţă, coordonator digitizare arhivă la Muzeul Abandonului.
Muzeul Abandonului, lansat în toamna anului trecut, este un amplu proiect memorial, dedicat uneia dintre cele mai contorsionate părţi ale istoriei recente a României - cea a sutelor de mii de copii abandonaţi. Arhiva muzeului are ca scop reunirea, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale şi instituţionale, deocamdată disparate, toate legate de instituţionalizarea şi dezinstituţionalizarea copiilor din România comunistă şi post-comunistă.
Artefactele digitale prezente în arhivă la acest moment, împreună cu arhivele donate de instituţii şi ONG-uri, se vor uni într-un demers impresionant şi necesar în România - Harta Abandonului. Arhiva va atinge în curând un număr de 15.000 de itemi. Mapăm, astfel, pe o hartă digitală, fenomenul abandonului în România, recuperăm, documentăm şi recunoaştem istoria invizibilă a abandonului instituţional din ultimii 50 de ani.
Procesul de digitizare şi arhivare este derulat cu sprijinul studenţilor voluntari a patru facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti: Facultatea de Ştiinţe Politice, Facultatea de Istorie, Facultatea de Litere şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, sub coordonarea arhivistului principal al proiectului - Iris Şerban.
