DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Chris Torch, fost director artistic al proiectului Timișoara 2021, atrage atenția: 'Politizarea Capitalei Europene a Culturii a continuat'

Timisoara

Fostul director artistic al proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 atrage atenția asupra raportul dintre autorități și demersul cultural în România: ”Politizarea Capitalei Europene a Culturii a continuat”, spune Chris Torch într-un interviu acordat MEDIAFAX

Suedezul Chris Torch a ocupat poziția de director artistic pentru Proiectul Timișoara CapitalăEuropeană a Culturii începând cu decembrie 2016, din 2018, titlul său a fost acela de consilier artistic, mandatul său încetând la finalul lunii iunie.

Citește și: Lovitură pentru Klaus Iohannis! Decizie atomică a CCR

Imediat ce i-a încetat mandatul în cadrul asociației bănățene, Torch a dat publicității o scrisoare deschisă în care nu se ferea să recunoască și aspectele mai puțin plăcute ale activității sale în România. Experiența sa în calitate de consilier artistic al altor Capitale Europene ale Culturii de până acum îi oferă posibilitatea de a compara ceea ce a trăit la Timișoara cu tipurile de probleme pe care le-a întâlnit în Italia sau Croația în orașe aflate în aceeași cursă.

Fostul director artistic a vorbit despre faptul că neînțelegerile dintre autoritățile centrale și cele locale blochează multe demersuri culturale, iar lipsa de competență a multora dintre cei care sunt în poziții de decizie a afectat proiecte care vizau minoritățile sau artele urbane. De asemenea, specialistul a explicat și de ce pericolul ca Timișoara să piardă titlul de Capitală Europeană a Culturii este cât se poate de real, în ciuda asigurărilor date de Ministerul Culturii că nu poate ajunge la această situație, fostul responsabil al TM2021 arătând că ”amenințările” au fost deja formulate de oficialii europeni în cadrul ultimei vizite de monitorizare a comisiei care a vizitat Timișoara pentru a verifica stadiul demersurilor. Fostul consilier artistic al timișorenilor pentru Capitală Europeană a Culturii arată și de ce faptul că guvernul a promis că va aloca o sumă de bani care pare suficientă proiectului nu rezolvă problema subfinanțării demersurilor din Banat.

Citește și: Gabriela Firea aruncă bomba: Analizez și o candidatură independentă de PSD la prezidențiale

Redăm mai joi, în întregime interviul acordat de Chris Torch agenției MEDIAFAX.

Înaintea oricărei discuții, suedezul a ținut să clarifice poziția din care vorbește: ”scrisoarea mea deschisă nu reprezintă poziția Asociației Timisoara 2021 în niciun fel. A fost scrisă după ce contractual meu cu TM2021 se încheiase. Opiniile pe care le exprim reprezintă doar considerații personale după doi ani și jumătate petrecuți în calitate de coordinator artistic al organizației, un fel de rezumat al experiențelor pe care le-am avut în perioada în care am încercat să gestionez raporturile complexe dintre arte/cultură, politică, nevoile comunității și așteptări europene”, spune Chris Torch.

”Un mod iresponsabil de a gestiona practicile europene și culturale”

REPORTER: Comparând experiența pe care ați avut-o cu echipele care s-au ocupat de pregătirea preluării titlului de Capitală Europeană a Culturii la Matera, în Italia, pentru 2019, și Rijeka, în Croația, pentru 2020, în ce fel a fost diferită experiența dumneavoastră în România?

CHRIS TORCH: Fiecare Capitală Europeană a Culturii este o experiență unică. Succesul depinde de trei factori: conducere competentă, deschidere politică care să garanteze autonomia asociației care implementează programele și implicarea cetățenilor care, de altfel, au primit titlul.

La Matera, unde am fost unul dintre cei trei coordonatori artistici în perioada elaborării candidaturii, a fost o surpriză să aflăm că am câștigat. Era un oraș care concurase cu metropole italiene mult mai cunoscute. Programul a fost exceptional prin combinația de participare locală și implicare internațională. Din păcate, la numai câteva luni după ce câștigasem titlul, o coaliție de extremă dreapta a preluat puterea în oraș. Noul primar a anunțat că planul de candidatură nu este acceptabil și că Matera va fi Capitală Europeană a Culturii pentru alte motive decât stabilise comisia. Echipa artistică a fost supusă mai multor atacuri, iar conducerea proiectului a fost pusă în dificultate. A fost nevoie de mai mulți ani ca să reparăm răul făcut și pentru ca etapa de implementare a proiectului să poată fi lansată. Ministerul Culturii, autoritățile regionale și Comisia Europeană au intevenit. Programul inițial, cu mari întârzieri, este pus acum în practică, în măsura în care s-a putut salva.

Citește și: Dezvăluirea momentului! Pe mâinile cui a ajuns afacerea cu care s-a îmbogățit Dan Barna din bani publici

La Rijeka, a fost un context politic diferit. Primarul era un susținător înfocat al candidaturii orașului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii și a continuat să sprijine proiectul pe toată perioada implementării. În același timp, guvernul și conducerea locală țineau de partide politice diferite, cam la fel cum se întâmplă acum la Timișoara. Totuși, prin dialog și acțiuni întreprinse de ambele părți, municipalitatea și autoritățile centrale au putut să depășească diferențele politice și au găsit moduri prin care să sprijine proiectul Rijeka 2020. Proiectul funcționează și are la bază o propunere bine pusă la punct ca și rezolvarea matură a tensiunilor politice.

Din păcate, aici, la Timișoara, politizarea Capitalei Europene a Culturii a continuat. Ministerul dă vina pe municipalitate, municipalitatea dă vina pe minister și rezutatul este o subfinanțare continuă. Din punctul meu de vedere este un mod iresponsabil de a gestiona practicile europene și culturale. Există mereu pericolul ca titlul de Capitală Europeană a Culturii să cadă pradă unui efect de domino în jocul dintre ideologii politice și lupte pentru putere. În România, până acum a avut urmări dezastruoase pentru sectorul cultural. Să sperăm că va avea loc un proces de maturizare.

REPORTER: În scrisoarea dumneavoastă deschisă ați vorbit despre lipsa stabilității financiare și a resurselor ca principalele obstacole pe care le-ați întâlnit la Timișoara. Ministerul Culturii a răspuns afirmând că au fost deja aprobată suma de 52.900.000 lei, pentru perioada 2019-2022. De ce nu rezolvă acest lucru problemele?

CHRIS TORCH: Normal că Ministerul a răspuns astfel. După trei ani consecutivi în care nu au prevăzut niciun leu din bugetul anual pentru Capitala Europeană a Culturii. Acum promisiunea e făcută pentru o sumă rezonabilă pentru trei ani, inclusiv pentru anul care va urma declarării Timișoarei capitală a culturii, 2022. Dar nu există niciun fel de garanție privind momentul în care această finanțare va fi disponibilă. Ca entitate artistică, ne-am văzut blocate capacitățile de a derula programe de când am câștigat acest titlu, în 2016. În această perioadă 5 miniștri ai Culturii au venit și au plecat. E foarte greu să existe vreun fel de încredere în stabilitatea finanțării aprobate.

Citește și: Gabriela Firea a luat decizia: Voi candida

Orice termen rezonabil pentru implementarea unui program cultura aproape că a fost depășit. Tot nu există înțelegeri semnate cu Ministerul. Posibilitatea de a încheia înțelegeri pe termen lung cu artiști și parteneri ne-a fost limitată. Promisiunile sunt lucruri frumoase. Împlinirea promisiunilor pare să fie ceva mai complicat.

În plus, funcționarii Ministerului intervenit în programele culturale și le-au blocat în mod repetat din motive care rămân neclare. Acest lucru este în opoziție directă cu regulile stabilite de Comisia Europeană: autonomia asociației de a hotără în privința programelor este clar stabilită. În schimb, Ministerul a cerut ca TM2021 să aplice pentru fiecare proiect. Au refuzat să aprobe, de exemplu, părți din programul cultural care aveau legătură cu minoritatea romani și pentru proiecte are includeau curente artistice europene ca street art și circ contemporan

Cu ce fel de competență iau ei asemenea decizii? Acestea sunt intervenții inacceptabile. Desconsideră însăși ideea de Capitală Europeană a Culturii.

”Niciun termen privind dezvoltarea infrastructurii nu a fost respectat până acum”

REPORTER: La ce comentarii publice imprevizibile din partea liderilor politici și a șefilor de instituții vă referiți în scrisoarea dumneavoastră deschisă?

CHRIS TORCH: Nu îmi doresc să plasez vina asupra unui politician sau a unui funcționar public anume. Prefer să vorbesc în termeni generali, deși sunt multe exemple de declarații publice făcute de cei aflați la putere, și chiar ale celor care se văd la putere, chiar dacă nu au niciun mandat acordat în mod democratic. E suficient, pentru moment, să ne amintim afirmațiile făcute în legătură cu echipa, cu programele selectate și chiar atacuri la persoană atât asupra artiștilor cât și a organizatorilor.

Un program cultural strategic nu se alcătuiește din toane și propuneri spontane. În loc să menținem un dialog civilizat și să-i susținem pe cei care au primit misiunea de a concepe și a implementa programul, pozițiile publice au fost marcate de insulte și sugestii bazate pe informații eronate.

Voi răspunde totuși unei afirmații făcute de primarul Timișoarei, cum că declarația mea ar fi fost motivată de ”nemulțumiri personale”. Nu, domule Robu, nu îmi formulez pozițiile privind politicile culturale pe baza unor porniri personale. Investiția culturală are nevoie de planificare pe termen lung, un principiu care sper că reprezintă și principiile administrației din oraș pentru că este esențial pentru dezvoltarea comunității și prosperitatea cetățenilor.

Citește și: Lovitură pentru Klaus Iohannis! Decizie atomică a CCR

REPORTER: În legătură cu afirmația dumneavoastră că "este și pericolul real ca EU să retragă titlul acordat Timișoarei sau, cel puțin să refuze să acorde Premiul Melina Mercouri (1,5 milioane de euro)", Ministerul Culturii din România a răspuns arătând că nu sunt elemente în numărul 445/2014/UE din 16 aprilie 2014 a Parlamentului European care să susțină posibilitatea retragerii titlului pentru Timișoara. Ce angajamente asumate în perioada candidaturii orașului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii care nu sunt îndeplinite până acum?

CHRIS TORCH: Comisia dispune de două instrumente prin care poate să nu recunoască spiritul și concepția inițială a titlului acordat. Prima posibilitatea ține de renunțarea la titlul acordat, un lucru care poate fi recomandat Comisiei Europene. Cealaltă posibilitate este aceea de a nu acorda Premiul Melina Mercouri, în valoare de 1,5 milioane de euro, acordat în momentul în care monitorizarea finală va fi completă, în 2020.

Ambele ”amenințări” au fost făcute în timpul cele mai recente monitorizări care a avut loc în prima săptămână a lunii iunie. Membrii comisiei au arătat destul de clar că nu sunt mulțumiți de structura de finanțare și de intervențiile politice care au afectat TM2021 până acum. Incoerența și lipsa de explicații cu care au venit finanțatorii publici în fața comisiei a dat naștere altor critici.

Niciunul dintre angajamentele financiare făcute de finanțatorii publici nu a fost respectat până acum. Niciun termen privind dezvoltarea infrastructurii nu a fost respectat până acum. Timpul trece, asta e sigur pentru investițiile privind infrastructura culturală.

Citește și: Dezvăluirea momentului! Pe mâinile cui a ajuns afacerea cu care s-a îmbogățit Dan Barna din bani publici .

REPORTER: Ce probleme v-au făcut să constatați lipsa de ”competență culturală” a Consiliului Director al Asociației TM2021?

CHRIS TORCH: Consiliul este alcătuit în principal din reprezentanți ai autorităților publice (municipiu, regiune, stat) și din reprezentanți ai comunității de afaceri. În cei doi ani și jumătate cânt am condus departamentul artistic, aceștia nu au solicitat nicio prezentare a programului cultural din partea organizației. Au arătăt un interes șocant de scăzut în legătură cu strategia sau concentrarea asupra implicări și participarea cetățenilor. Singurele referiri la program au apărut în presă și au fost legate de ceea ce ei ”cred” că ar trebui să se întâmple. O încredere mai mare în profesioniștii din cultură implicați ar fi creat, cu siguranță, un mediu mai sănătos, și chiar ar fi dat ocazia să fie găsite resursele care ne lipsesc.

REPORTER: În ce situații v-a afectat activitatea faptul că aceleași autorități publice cărora le reproșați blocare demersurilor TM2021 domină Consiliul Director al organizației, așa cum ați afirmat?

CHRIS TORCH: Nu ai cum să pui la punct un program fără resurse și fără capacitate de plănuire în avans. În ultimii ani, bugetul a ajuns la asociație doar după ce deja trecuse jumătea anului. Înțelegerile au fost semnate doar după acest termen și am așteptat, de multe ori degeaba, să fie făcute plățile. Înțelegerile au fost semnate abia după aceea și am așteptat din nou, de multe ori degeaba, să ajunga la noi fondurile promise în acest fel. Ce mod mai bun de a crea greutăți unei întreprinderi profesioniste?!

Citește și: Gabriela Firea aruncă bomba: Analizez și o candidatură independentă de PSD la prezidențiale

REPORTER: În ciuda tururor problemelor, încă mai luați în considerare continuarea colaborării cu proiectul Timișoara 2021?

CHRIS TORCH: Eu rămân dedicat realizării TN2021 în măsura în care pot contribui cu expertianța și rețeaua mea. Dacă voi fi alege să candidez pentru poziția de consultant artistic pentru următoarea fază, ține de condiții, context și de descrierea postului. Cu singuranță este nevoie de schimbări majore ale schemei de finanțare și a numărului de angajați, dacă implicarea mea va avea vreun sens.

Orice s-ar întâmpla, eu rămân un locuitor al Timișoarei și voi continua să colaborez cu sectorul cultural independent și cu societatea civilă, care oferă cea mai importantă bază socială pentru viitorul Timișoarei ca proiect cultural.

Chris Torch s-a născut în Statele Unite și este fondatorul și coordonatorul Intercult din Stockholm, unde a trăit în ultimii 38 de ani. Intercult este un think tank orientat asupra culturii, ideilor și artei.

A fost implicat în procesul de candidatură pentru calitatea de Capitală Culturală Europeană a unor orașe ca Matera, din Italia, câștigător 2019 și Rijeka, din Croația, câștigător pentru 2020. Timp de peste un deceniu a făcut parte din consiliul Culture Action Europe, rețeaua europeană pentru dezvoltarea practicilor culturale, colaborând cu membri din aproape toate țările Europei.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.