În ultimele luni ale anului 2021, CIA și MI6 au obținut informații detaliate care arătau că Vladimir Putin plănuia o ofensivă militară majoră împotriva Ucrainei. Sursele din interiorul Kremlinului, interceptările comunicațiilor și monitorizarea mobilizărilor de la graniță au indicat clar intenția Rusiei de a ocupa Kievul.
În ciuda acestor semnale, majoritatea liderilor europeni și chiar președintele ucrainean Volodimir Zelenski au primit cu scepticism avertismentele transmise de serviciile occidentale, notează The Guardian.
Cum s-au obținut informațiile
Potrivit relatărilor, agențiile de informații au avut acces la surse de rang înalt în cercurile de putere din Rusia și au folosit interceptări electronice pentru a urmări mișcările trupelor și logistica militară.
Prezența spitalelor de campanie, a rezervelor de sânge și a echipamentelor de asediu la graniță a fost interpretată ca un semnal clar că exercițiile militare nu erau doar simulări.
Avertismentele directe către Kremlin
În noiembrie 2021, directorul CIA, William Burns, s-a deplasat la Moscova pentru a-l avertiza personal pe Putin asupra consecințelor unei invazii. Convocarea nu a dus la nicio schimbare. Putin a respins avertismentele. Întors la Washington, Burns a confirmat președintelui Joe Biden că riscul unui atac era foarte ridicat.
Decizia lui Putin
Analizele serviciilor de informații sugerează că decizia lui Putin de a invada Ucraina a fost luată încă din prima jumătate a anului 2020. Izolarea internațională și efectele pandemiei par să fi contribuit la hotărârea liderului rus de a-și întări poziția printr-o acțiune militară.
În 2021, trupele rusești au fost concentrate treptat la granițele Ucrainei, iar în toamnă mobilizarea a devenit evidentă pentru observatorii externi.
De ce au ignorat avertismentele
Liderii europeni au privit cu scepticism avertismentele din mai multe motive. Experiența greșelii din 2003, când s-a susținut că Irak deține arme de distrugere în masă, le-a lăsat un gust amar și nu au mai putut da crezare rapoartelor serviciilor secrete.
În plus, mulți au considerat că o invazie totală ar fi un dezastru economic și diplomatic pentru Rusia și, prin urmare, improbabilă. Chiar și Polonia, care de obicei este foarte precaută față de Moscova, a subestimat riscul unui atac la scară largă.
Reacția Ucrainei
Zelenski și consilierii săi au minimalizat amenințarea pentru a evita panicarea populației și destabilizarea politică. În mesajele publice, președintele îndemna la calm și la menținerea rutinei zilnice, amânând pregătirile pentru apărare.
Chiar și după primirea de informații precise privind atacuri multiple și posibila tentativă de asasinat a președintelui, Kievul nu a luat măsuri de urgență semnificative.
Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat „operațiunea militară specială”, vizând Kievul și alte orașe-cheie. Zelenski a rămas în capitală, devenind un simbol al rezistenței ucrainene.
Comentează