Săptămâna Premiilor Nobel, între 5 şi 12 octombrie la Stockholm şi Oslo, debutează cu premiul pentru Medicină luni, începând cu ora 11.30. Iată cine se afla în detenţie când au fost anunţate distincţiile şi câte femei au primit aceste premii acordate celor care au contribuit la „binele umanităţii”, conform dorinţei fondatorului lor, inventatorul suedez Alfred Nobel, potrivit news.ro.
În detenţie
Din 1901, cinci laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace se aflau în detenţie în momentul în care li s-a acordat premiul. În 1936, jurnalistul şi pacifistul german Carl Von Ossietzky era într-un lagăr de concentrare nazist. Aflată în arest la domiciliu, opozanta birmaneză Aung San Suu Kyi, premiată în 1991, a primit permisiunea de la junta militară să se deplaseze la Oslo, dar a renunţat la această călătorie de teama că nu va mai putea reveni.
În 2010, disidentul chinez Liu Xiaobo a fost încarcerat. Scaunul său, pe care a fost aşezat premiul, a fost lăsat neocupat în mod simbolic. În 2022, apărătorul drepturilor omului din Belarus, Ales Bialiatski (ortografiat şi Beliatski), era încarcerat, iar soţia sa, Natalia Pintchouk, l-a reprezentat la ceremonie. În 2023, activista iraniană Narges Mohammadi şi-a sărbătorit premiul Nobel din celula sa din închisoarea Evin.
Tineri şi vârstnici
În 2014, activista pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzaď a devenit, la vârsta de 17 ani, cea mai tânără laureată a unui premiu Nobel, şi anume Premiul Nobel pentru Pace. Un alt laureat neobişnuit de tânăr, australianul Lawrence Bragg, a obţinut în 1915 Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, la vârsta de 25 de ani, pentru lucrările realizate la vârsta de 21 de ani. Irakiana Nadia Murad a primit Premiul Nobel pentru Pace, tot la vârsta de 25 de ani, în 2018, pentru eforturile sale în favoarea minorilor.
În schimb, americanul John B. Goodenough rămâne cel mai în vârstă laureat, câştigând Premiul Nobel pentru Chimie la vârsta de 97 de ani, în 2019, pentru lucrările sale privind bateria litiu-ion, care alimentează, printre altele, maşinile electrice. Conpatriotul său, Arthur Ashkin, a fost distins cu un an mai devreme cu Premiul Nobel pentru Fizică, la vârsta de 96 de ani.
Fără premii acordate postum
Din 1974, statutul Fundaţiei Nobel prevede că un premiu nu poate fi acordat postum, cu excepţia cazului în care decesul survine după anunţarea numelui laureatului. Până când această regulă a fost consemnată negru pe alb, doar două personalităţi decedate, ambele suedeze, au fost premiate: poetul Erik Axel Karlfeldt (Literatură, în 1931) şi secretarul general al ONU, Dag Hammarskjöld (Pace, în 1961), care a murit într-un accident aviatic în acelaşi an.
S-a întâmplat, de asemenea, ca un premiu să nu fie acordat, ca un omagiu adus unui laureat decedat, aşa cum s-a întâmplat în 1948, după moartea lui Gandhi. În 2011, o surpriză: după acordarea premiului pentru Medicină, Adunarea Nobel a Institutului Karolinska a aflat că, cu trei zile înainte, murise unul dintre laureaţi, canadianul Ralph Steinman. Fundaţia a decis totuşi să-i inscripţioneze numele în prestigiosul său palmares.
Nobel, poetul
Pasionat de poezia engleză, mare admirator al lui Shelley şi Byron, Alfred Nobel a rămas în istorie ca inventatorul dinamitei, dar nu a încetat niciodată să scrie versuri, fie în suedeză, fie în limba lui Shakespeare. Într-o scrisoare adresată unui prieten, el scrie: „Nu am nici cea mai mică pretenţie de a-mi numi versurile poezie. Scriu din când în când doar pentru a-mi alina depresia sau pentru a-mi îmbunătăţi engleza”. În 1862, tânărul de 29 de ani, îndoindu-se de talentul său, îi scrie unei tinere, în franceză: „Fizica este domeniul meu, nu scrisul”. În anul morţii sale (1896), el scrie o tragedie scandaloasă, „Némésis”, despre execuţia, în secolul al XVI-lea, la Roma, a unei femei care şi-a ucis socrul incestuos. „Némésis” apare tipărită, dar toate exemplarele sunt arse după moartea sa. Cu excepţia a trei.
Femeile subreprezentate
Doar 68 din cele 633 de premii Nobel acordate începând cu 1901 au fost atribuite femeilor, adică mai puţin de 11%. Totuşi, această proporţie este în creştere de la începutul anilor 2020.
Domeniile ştiinţifice înregistrează cea mai mică proporţie de femei laureate. Comitetele responsabile cu acordarea premiilor refuză categoric introducerea cotelor, preferând mai degrabă să încurajeze nominalizarea femeilor de ştiinţă.
Doar cinci dintre ele au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică, dintr-un total de 230 de laureaţi în această disciplină. Trei din 99 în Economie, opt din 200 în Chimie şi 14 din 232 în Medicină.
Marie Curie a fost pioniera, în 1903. Până în prezent, ea este, de asemenea, singura care a fost distinsă de două ori: mai întâi în Fizică, în 1903, apoi în Chimie, în 1911.
Comentează