Din momentul în care Eugen Tomac a fost nominalizat pentru funcția de premier, în spațiul public au apărut numele miniștrilor care ar putea face parte din noul Executiv.
Chestorul Bogdan Despescu, numele pentru șefia MAI
La Ministerul Afacerilor Interne (MAI) printre cei vehiculați pentru a prelua portofoliul de ministru se află chestorul Bogdan Despescu, actualul număr 2 din minister.
Ministerul Afacerilor Interne a trecut, în ultimii ani, prin-o amplă perioadă de modernizare instituțională, investiții logistice și consolidare a structurilor operative.
În cadrul acestui proces, pe lângă ministrul de interne, Cătălin Predoiu, s-a aflat și secretarul de stat, chestor general de poliție Bogdan Despescu, unul dintre coordonatorii principali ai politicilor de ordine publică, siguranță rutieră și combatere a criminalității.
Mandatul său a coincis cu una dintre cele mai stabile perioade din perspectiva siguranței publice, România fiind considerată, inclusiv în evaluări internaționale, una dintre țările sigure din regiune.
Reprezentanțe diplomatice importante, inclusiv Ambasada SUA la București, au făcut, în repetate rânduri, referire la climatul general de siguranță din România.
Gestionarea marilor evenimente publice
În ultimii ani, structurile MAI au gestionat zeci de mii de evenimente publice, concerte, proteste și manifestări sportive cu participare numeroasă, fără incidente majore.
Un aspect remarcat inclusiv în spațiul public a fost faptul că, după evenimentele din 10 august 2018, la o scurtă perioadă, respectiv la finalul anului 2019, secretarul de stat Despescu a preluat funcția de secretar de stat în MAI.
Împreună cu miniștrii de Interne, care s-au succedat la conducerea MAI, chestorul a schimbat abordarea privind gestionarea protestelor și a manifestațiilor publice, accentul fiind pus pe dialog, prevenție și intervenție graduală.
Recent, evenimente de amploare organizate pe Arena Națională sau în marile orașe ale țării s-au desfășurat în condiții normale, fără escaladări sau probleme majore de ordine publică.
Cazuri complexe gestionate de structurile MAI
În mandatul lui Bogdan Despescu, structurile operative ale MAI au fost implicate în anchete și intervenții cu impact major.
Printre acestea:
* cazul exploziei de la Arad, cunoscut în spațiul public drept „bomba de la Arad”;
* cooperarea internațională în cazul furtului tezaurului dacic din Olanda – inclusiv celebrul coif dacic și brățările dacice;
* destructurarea unor grupări de criminalitate organizată implicate în trafic de droguri, trafic de persoane și migrație ilegală.
În cazul furtului pieselor dacice din Olanda, autoritățile române au activat rapid mecanismele de cooperare prin Europol și Interpol, lucrând împreună cu autoritățile olandeze.
Combaterea traficului de droguri
Unul dintre domeniile în care MAI a intensificat intervențiile a fost combaterea traficului și consumului de droguri.
După tragedia de la 2 Mai, structurile MAI au demarat acțiuni ample împotriva rețelelor de trafic, fiind suplimentate resursele umane și logistice pentru structurile antidrog.
Având în vedere acel eveniment, în spațiul public, Bogdan Despescu a susținut:
* întărirea cadrului legislativ antidrog;
* confiscarea bunurilor folosite în activități infracționale;
* stimularea performanței polițiștilor implicați în capturi importante de droguri;
* dezvoltarea laboratoarelor de analiză a substanțelor interzise.
Datele prezentate de MAI arată că au fost desfășurate mii de activități operative și mii de percheziții, fiind destructurate zeci de grupări infracționale organizate.
Combaterea traficului de persoane și a migrației ilegale
Sub coordonarea conducerii MAI și DIICOT, România și-a consolidat cooperarea internațională în combaterea traficului de persoane și a migrației ilegale.
Au fost dezvoltate mecanisme comune de intervenție cu agențiile europene și au fost intensificate controalele la frontieră, în special în contextul presiunii migratorii din ultimii ani.
Bogdan Despescu a susținut public măsuri legislative și operative pentru combaterea rețelelor de trafic de persoane și criminalitate transfrontalieră.
Planul de acțiune „Blocada”- dispus de conducerea MAI
Unul dintre cele mai vizibile instrumente operative implementate la nivel național a fost Planul de Acțiune „Blocada”.
Acesta presupune acțiuni simultane ale Poliției Române, Jandarmeriei, Poliției de Frontieră și altor structuri MAI pentru:
* combaterea infracționalității stradale;
* depistarea persoanelor urmărite;
* combaterea traficului de droguri și arme;
* prevenirea violenței și creșterea siguranței publice.
Acțiunile „Blocada” au devenit constante în marile orașe și pe principalele artere rutiere, fiind considerate una dintre cele mai vizibile măsuri de prevenție și descurajare a infracționalității.
Sistemul E-Sigur și siguranța rutieră
Un proiect important coordonat în ultimii ani este sistemul E-Sigur, destinat monitorizării automate a traficului rutier și reducerii accidentelor grave.
Prin intermediul acestui sistem au fost introduse:
* camere și radare inteligente;
* centre moderne de monitorizare;
* automatizarea identificării abaterilor;
* digitalizarea procesării sancțiunilor.
Bogdan Despescu a descris proiectul drept „un pas concret în modernizarea modului în care gestionăm siguranța pe drumurile publice”.
MAI a investit suplimentar în:
* autospeciale moderne;
* elicoptere pentru misiuni operative și medicale;
* aparatură radar performantă;
* sisteme mobile de supraveghere și control rutier.
Statisticile prezentate de MAI indică o scădere a accidentelor grave și a numărului victimelor în ultimii ani.
Aderarea la Schengen și măsurile compensatorii
După aderarea României la spațiul Schengen, gestionată de ministrul Predoiu, MAI a implementat măsuri compensatorii tehnice și operative pentru securizarea frontierelor.
Au fost dezvoltate:
* sisteme moderne de schimb de date;
* monitorizare inteligentă a fluxurilor;
* cooperare extinsă cu statele europene;
* mecanisme suplimentare de combatere a migrației ilegale și a traficului transfrontalier.
Modernizarea Poliției Române
În perioada recentă au fost accelerate investițiile în infrastructura și logistica Poliției Române.
Au fost realizate:
* construirea și modernizarea sediilor de poliție prin PNRR, fonduri europene și finanțări ale Băncii Mondiale;
* schimbarea uniformei de poliție;
* modernizarea armamentului și echipamentelor individuale;
* reînnoirea parcului auto;
* digitalizarea serviciilor și interconectarea bazelor de date.
Totodată, au fost dezvoltate platforme electronice pentru relația cu cetățenii și pentru reducerea birocrației administrative.
Un mandat axat pe creșterea siguranței cetățeanului și eficientizarea structurilor MAI
În ultimii șapte ani, activitatea lui Bogdan Despescu în cadrul MAI poate fi asociată cu o perioadă de modernizare instituțională accelerată, consolidare a structurilor operative și investiții importante în siguranța publică.
De la gestionarea marilor evenimente publice și combaterea criminalității organizate, până la digitalizare, siguranță rutieră și modernizarea logisticii Ministerului Afacerilor Interne, mandatul său are ca obiectiv principal creșterea siguranței cetățeanului și eficientizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
