În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă un articol din cotidianul Adevărul în care sunt dezvăluite informații esențiale din cariera actualului președinte turc, Recep Tayyip Erdogan, dar și care este persoana de care acesta se teme cel mai mult în momentul de față.
Adevărul:
Zarrab, un om de afaceri turco-iranian de 34 de ani, arestat în martie 2016 în timpul unei excursiie la Miami, a dezvăluit mai întâi în instanţa federală din Manhattan că, între martie 2012 şi martie 2013, a plătit mai mult 50 de milioane de euro mită fostului ministru turc al economiei, Zafer Caglayan. Acest lucru ia permis să devină intermediarul-cheie al unui comerţ regional complex, dar profitabil, care a permis Iranului, prin banca publică turcă Halkbank, să injecteze în circuitul bancar internaţional miliarde de euro veniturile din hidrocarburi, în pofida sancţiunilor impuse de SUA pentru interzicerea comerţului cu Teheran.
Reza Zarrab, care a pledat recent vinovat pentru şapte capete de acuzare şi este acum ţinut într-o locaţie secretă, protejată de FBI, după ce l-a implicat pe preşedintele turc Recept Erdogan.
În faţa a zeci de jurnalişti turci , acest deţinut elegant, sacou negru, cămaşă albă, vorbind în limba turcă prin intermediul unui interpret, a afirmat că Erdogan, la acea vreme prim-ministru, a dat „instrucţiuni“, astfel încât alte două bănci publice participe la acest trafic.
El a sugerat că Erdogan ştia totul despre eludarea sancţiunilor. Pe parcursul a trei zile de mărturii, convorbiri telefonice şi e-mailuri , Reza Zarrab, poreclit "Mr. Riza", s-a dovedit a fi cheia unei reţele ample de companii iraniene, turce şi din emirate, cu contacte în guvernul turc şi iranian. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Marţi, 28 noiembrie, după-amiaza, într-o poziţie fără precedent, BNR, reprezentată de Consiliul de Administraţie, îi cere public premierului Mihai Tudose o întâlnire “pentru discutarea evoluţiilor economice şi financiare actuale”.
În 23 de ani de presă, de când urmăresc activitatea Băncii Naţionale, nu am auzit ca, public, BNR să îi ceară premierului în funcţie o întâlnire.
Dacă s-a ajuns la acest lucru, asta înseamnă că în spatele uşilor capitonate, atât de la Palatul Victoria cât şi din fieful BNR, este un război rece în toată regula între două părţi care conduc politic şi economic România.
Consiliul de Administraţie al BNR, format din 9 membri, spune că dialogul dintre BNR şi premier „are în vedere echilibrarea mixului de politici macro-economice, al cărui rol este esenţial pentru menţinerea stabilităţii financiare şi pentru întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”.
În anul cu cea mai mare creştere economică din Europa, cât China, premierul şi BNR îşi transmit răceala prin declaraţii publice şi comunicate.
În acest timp, dobânzile la lei cresc, cursul leu-euro creşte, iar tensiunile revoluţiei fiscale a guvernului PSD şi a deficitului bugetar se transmit în piaţă, în economie şi în rândul investitorilor atât străini, cât şi români.
Când economia duduie, BNR vorbeşte în limbajul de lemn specific despre întărirea capacităţii economiei de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.
Războiul rece, care la început părea o glumă, având în vedere că premierul Tudose picase de nicăieri la Palatul Victoria şi în fruntea guvernului, s-a transformat într-o adversitate publică de care economia şi businessul nu au nevoie.
Poate electoratul PSD sau fanii premierului Tudose au nevoie de acest lucru, pentru a arăta că este un nou şef în oraş, dar nu economia şi businessul. Totul se plăteşte acum prin creşterea cursului şi a dobânzilor – premierul Tudose spune că aici e treaba lui Isărescu – şi se va plăti când la anul creşterea economică va încetini, şi mai ales când Ministerul Finanţelor va trebui să-şi refinanţeze stocul de datorie publică, probabil peste 50 de miliarde de lei, dacă nu chiar mai mult, la o dobândă în creştere. (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Impresionante sunt “lecțiile” justiției americane și întreg desfășurătorul cercetării penale conduse de procurorul federal Robert Mueller, un respectat “om al sistemului”, numit chiar de președintele Trump pentru a investiga acuzațiile privind eventualele înțelegeri oculte ale echipei sale electorale cu reprezentanți ai Federației Ruse, în cursul anului electoral 2016. Și republicanii, și democrații au fost total de acord cu numirea sa în funcție.
Mueller, acum în vârstă de 72 de ani, a acceptat să-și pună în joc întregul prestigiu al numelui și carierei sale îndelungate în serviciul public american, acumulat ca ofițer de marină în Războiul din Vietnam, apoi procuror mulți ani, apoi director al FBI, iar acum procuror federal însărcinat cu rolul de conducător al dificilei investigații cu conotații politice, doar pentru a face lumină în scandalul imens care marchează primul an al președinției lui Donald Trump. Este ultima mare misiune a unui om care a servit cu onoare interesul public american, aproape o jumătate de secol, ajuns acum la ultimul act al carierei sale. Putem presupune că nimeni nu îi spune acestui om la ce rezultate ar fi bine să ajungă și că nu se gândește, ca sărmanii noștri de la Curtea Constituțională, la pensioara lui specială.
Așa cum vedem, lucrurile merg înainte. Ancheta își urmează cursul ei, impasibilă la mesajele iritate de pe Twitter ale președintelui Trump, al cărui prim an a fost umbrit de scandalul interminabil al contactelor pre-electorale cu Rusia. Nu știm acum unde va duce această investigație. Dacă e să formulez totuși un pronostic, cu riscul de a mă înșela, cred că Trump își va continua mandatul la Casa Albă, dar nu pentru că nu ar mai apărea lucruri noi despre discuțiile echipei sale cu reprezentanții Rusiei, ci tot pentru că justiția, la un moment dat, va stabili care au fost limitele acestor discuții și dacă a fost vorba sau nu de trădare. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Seful diplomaţiei americane Rex Tillerson îşi începe luni 4 decembrie un nou turneu european pus sub semnul consolidării alianţei în faţa unei Rusii considerată tot mai “agresivă”. Subiectul va fi abordat la Bruxelles, Viena şi Paris, într-un context însă în care Rex Tillerson pare fragilizat politic, iar unii comentatori consideră că el este uşor “împins spre demisie”.
Rex Tillerson se va întreţine marţi la Bruxelles cu omologii săi din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, joi se va afla la Viena pentru o reuniune ministerială a celor 57 de ţări membre ale Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa, iar vineri se va afla la Paris pentru a evoca mai multe dosare legate de Siria, de Liban, de Libia, de Iran, de Coreea de Nord, de Sahel… De notat că la Viena Rex Tillerson se va întîlni cu omologul său rus Serghei Lavrov.
In declaraţiile cu care şi-a prefaţat vizita în Europa, Rex Tillerson are cuvinte dure faţă de Rusia. El s-a referit la “inamicii care ne ameninţă securitatea şi se opun modului nostru de viaţă", le-a promis aliaţilor europenilor sprijinul Americii, dar le cere acestora să investească mai mult în propria lor securitate. Rex Tillerson nu mai pare să beneficieze însă de încrederea lui Donald Trump, care pare să-şi dorească înlocuirea sa cu actualul şef al Serviciilor secrete, Mike Pompero. (Mai multe detalii AICI)
Comentează