DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cine sunt parlamentarii care vor controla serviciile secrete

deputatiidincomisia-1392640033

Adevarul:

Plenul comun al Parlamentului votează, luni, componenţa comisiilor pentru controlul SRI şi SIE. Şefia Comisiei de control a activităţii a SRI va fi a Puterii, în timp ce Opoziţia va primi şefia celeilalte structuri, potrivit unor surse politice. Totodată, PMP e singurul partid care nu va primi niciun loc (...)

Potrivit unor surse politice, în Comisia de control a SRI, PSD va avea patru reprezentanţi, PNL doi parlamentari, iar câte unul USR, ALDE şi UDMR. Singurul partid lăsat în afară după negocieri a fost PMP-ul condus de Traian Băsescu. De altfel, scoaterea din ecuaţie a PMP a fost tocmai îndepărtarea posibilităţii ca fostul preşedinte să ajungă în această comisie, potrivit unor surse politice. „Noi încercăm să avem membri în ambele comisii“, a declarat Eugen Tomac, preşedinte executiv al PMP, care susţine că negocierile nu s-au încheiat, luni dimineaţă fiind ultimele discuţii.

„Secretomania“ PSD

Liderii PSD au păstrat secrete numele celor care îi vor reprezenta în cele două comisii. Social-democraţii vor da preşedintele Comisiei de control a activităţii SRI, însă nu se ştie cine va fi acesta, Liviu Dragnea fiind cel care are ultimul cuvânt. Potrivit unor surse politice, doi posibili membri ai acestei comisii sunt Adrian Gâdea, deputat de Teleorman, şi Alexandru-Ioan Andrei, deputat de Giurgiu. Cei doi sunt fie persoane aproapiate de Liviu Dragnea, preşedintele PSD, fie de Nicolae Bădălău, preşedintele executiv al partidului. Potrivit unor surse politice, PNL îi va propune pentru această comisie pe Ionuţ Stroe şi Răzvan Prişcă, în timp ce UDMR pe Verestoy Attila.

Pe de altă parte, preşedinţia Comisiei de control a activităţii SIE va avea şefia asigurată de un reprezentant al Opoziţiei, deputatul Cezar Preda, cel care în perioada 2009-2012 a condus Comisia de control a activităţii SRI. Pe de altă parte, încă nu este clar cum vor fi împărţite celelalte patru locuri, însă ceea ce e cert e că majoritatea va fi formată tot din PSD şi ALDE, potrivit unor surse politice.

Digi24:

Politicienii abordează relaţia dintre stat şi multinaţionale într-un mod păgubos, consideră consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.

Declaraţia vine după ce tot mai multe voci susţin că respectivele companii plătesc taxe prea mici în România.

Eu nu sunt fan al acestui tip de discurs. Ba, deloc aş spune, că e chiar păgubos. S-a dovedit clar că economia noastră merge bine, avem de 4-5% creşteri cu aceste companii. Riscul ar fi, s-ar reflecta dacă companiile ar decide că mediul de afaceri din România nu e suficient de corect şi din punctul lor de vedere, doar pentru că noi am decis că am fost părtinitori cu ele. Atunci nu văd cum ar putea să ducă la un lucru bun. Pe termen mediu şi lung nu e un efect benefic, ar trebui să avem un discurs corect, şi acela că legea trebuie să fie pentru toată lumea”, a spus Lucian Croitoru.

RFI:

Două state, singura soluţie pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian, se arată în comunicatul participanţilor la conferinţa pentru pace din Orientul Apropiat, la finele discuţiilor care au avut loc duminică la Paris. Participanţii au avertizat că nu vor recunoaşte măsurile unilaterale care ar putea fi luate de o parte sau de cealaltă şi care ar aduce prejudicii negocierilor de pace. Textul dat publicităţii la finele întâlnirii nu  face nicio referire explicită la propunerea viitoarei administraţii americane, respectiv dorinţa lui Donald Trump de a transfera ambasada americană în Ierusalim.

Aproximativ 70 de ţări – miniştrii de externe, secretari de stat ori ambasadori- s-au reunit la Paris pentru a încerca să ofere o nouă şansă procesului de pace israeliano-palestinian. Totodată, pentru a reafirma soluţia propovăduită de ani buni: două state – două popoare, cu cinci zile înainte ca Donald Trump să preia mandatul de preşedinte al Statelor Unite.

Au venit la întâlnirea de la Paris înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru diplomaţie Federica Mogherini, reprezentanţii ţărilor din UE şi G20, membrii Ligii Arabe şi unele ţări din America Latină. Nu a venit preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas şi nici premierul israelian, Benyamin Nétanyahou care a calificat conferinţa ‘futilă’ iar ceva mai devreme ‘o impostură sterilă’.

In faţa ostilităţii israeliene, Franţa a dat asigurări că  întâlnirea nu are drept scop impunerea păcii şi a reafirmat că doar în urma unor negocieri bilaterale s-ar putea stabili modul de ieşire din criză.

Ïn deschiderea întâlnirii, ministrul de externe francez, Jean-Marc Ayrault a declarat : ‘obiectivul nostru comun este o pace echitabilă şi durabilă între cele două state. Soluţia existenţei a două state este singura posibilă, este singura care permite respectarea aspiraţiilor legitime şi a drepturilor celor două popoare’. Seful diplomaţiei franceze a cerut Statelor Unite să contribuie la crearea condiţiilor de pace în Orientul Apropiat, după schimbarea preşedintelui. In opinia ministrului francez, dorinţa preşedintelui-ales Donald Trump de a transfera ambasada americană la Ierusalim ar însemna o ‘provocare’ care ‘va avea consecinţe grele’.

Evenimentul Zilei:

Secretarul de stat american desemnat de Donald Trump, fostul director general al companiei ExxonMobil, Rex Tillerson, a fost audiat în fața comisiilor reunite de politică externă ale Senatului și Camerei Reprezentaților, în noaptea de miercuri spre joi.

O audiere extrem de interesantă, mai ales că premisele nu erau deloc bune: angajat al companiei americane de la ieșirea de pe băncile facultății ca inginar, președintele Exxon a avut numeroase afaceri în Federația Rusă, cunoștiințe bune asupra regiunii, dar a fost acuzat și de posibile interese vinovate în regiune.

Audierea a fost mai degrabă pozitivă, cu un viitor secretar de Stat american echilibrat și matur, care a abordat toate temele prin prisma unor opinii personale puternice și mult mai apropiate de realitatea actuală, dar și de pozițiile senatorilor care-l audiau. Pentru a deveni secretar de Stat, trebuie să primească votul pozitiv al Comisiilor reunite, unde republicanii au 10 din 19 voturi, și al plenului Senatului, unde are nevoie de 51 de voturi. În primul caz, orice vot republican împotrivă creează probleme și duce la respingerea candidaturii. Iar cel mai încrâncenat a fost senatorul Marco Rubio, republican din Florida, fost candidat la președinție, în alegerile primare, și probabil viitor candidat.

Audierea a relevat două aspecte fundamentale: mai întâi echilibru și nuanțare a relațiilor, ținând cont că viitorul mandat presupune pentru orice Secretar de Stat deschidere și capacitate de negociere cu orice partener; în al doilea rând realism, răspunsurile fiind mai degrabă conforme cu abordările generale, într-o formă de realism clar. În plus, dacă răspunsurile sale personale au dovedit o poziție mai dură în raport cu Federația Rusă, Tillerson a recunoscut că spune ceea ce ccrede, că a fost încurajat de președintele Trump să facă acest lucru, dar că va aplica politicile stabilite de președinte.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.