Ziarul Financiar:
Agresiv, incoerent, materialist, lăudăros, viclean, nedisciplinat şi carismatic sunt câteva dintre cuvintele pe care aceştia le folosesc pentru a-l descrie pe Trump. Mai presus de toate, două cuvinte îl caracterizează cel mai bine: narcisism şi om de vânzări. „Este un om de vânzări şi se vinde pe sine însuşi, crede în el însuşi“, spune Gwenda Blair, care a scris două cărţi despre Trump şi familia acestuia.
Pe biograful Timothy L. O’Brien, autor al cărţii „TrumpNation“, Trump l-a dat în judecată pentru 5 miliarde de dolari pentru a fi avut curajul să sugereze că magnatul imobiliar devenit star TV are o avere mai mică decât pretinde.
Potrivit Forbes, averea lui Trump se ridică la 3,7 miliarde de dolari. Însă Trump pretinde că valoarea averii sale depăşeşte 10 miliarde de dolari. „Este un băiat de şapte ani. Este o persoană foarte nedisciplinată, intelectual, emoţional, financiar şi public. Este un narcisist absolut. Persoana care-l interesează în fiecare moment al vieţii sale este el însuşi“, scrie O’Brien.
Înainte de a intra în politică, Trump a muncit din greu pentru a-şi clădi imperiul imobiliar mondial prin intermediul Trump Organization. Numele său apare pe hoteluri de lux, terenuri de golf şi alte dezvoltări imobiliare din întreaga lume. Bogatul său tată, dezvoltatorul imobiliar Fred Trump, i-a împrumutat un milion de dolari pentru a se lansa în afaceri în New York. Din 1971, Donald Trump este preşedintele The Trump Organization, principalul holding pentru activele sale imobiliare şi de alte tipuri. În timpul carierei sale de business, Trump a construit turnuri de birouri, hoteluri, cazinouri, terenuri de golf şi alte facilităţi în întreaga lume.
Trump s-a născut şi a crescut în New York şi este licenţiat în economie la Wharton School a Universităţii din Pennsylvania.
Mulţi americani au ajuns să-l cunoască după ce acesta a început să găzuiască showul TV The Apprentice. Trump a deţinut de asemenea mai multe concursuri de frumuseşte şi deţine în acelaşi timp o agenţie de modeling, restaurante şi afaceri în domeniul divertismentului, potrivit Express.co.uk.
În timpul campaniei electorale, Donald Trump s-a „vândut“drept un om de afaceri care a făcut miliarde de dolari şi care nu are nicio obligaţie faţă de nimeni. O analiză a The New York Times privitoare la deţinerile imobiliare ale lui Trump în SUA dezvăluie însă că firmele pe care acesta le deţine au datorii de cel puţin 650 milioane de dolari, de două ori nivelul celor dezvăluite de acesta în declaraţiile publice făcute. O anchetă The Times a descoperit de asemenea că deţinerile lui Trump depind foarte mult de o serie întreagă de susţinători financiari.
Printre creditori: Bank of China, una dintre cele mai mari bănci dintr-o ţară considerată de Trump un inamic economic al SUA, şi Goldman Sachs, o instituţie financiară despre care acesta a declarat că o controlează pe Hillary Clinton.
O altă instituţie financiară la care Trump a apelat când a avut nevoie de bani este Deustche Bank, cea mai mare bancă germană, potrivit Deutsche Welle.
Aceasta i-a acordat miliardarului împrumuturi de 2,5 miliarde de dolari, însă relaţia dintre Trump şi bancă nu mai este una la fel de apropiată.
Potrivit Wall Street Journal, Trump nu a plătit 334 milioane de dolari ca parte a unui împrumut care-i fusese acordat de Deutsche în 2008. Trump a dat în judecată banca, invocând ca motiv pentru neplată criza financiară. Mai apoi, acesta a cerut băncii 3 miliarde de dolari, argumentând că practicile acesteia în timpul crizei i-au provocat probleme. La rândul ei, Deutsche Bank l-a dat în judecată pe Trump pentru 40 milioane de dolari. Cele două părţi au ajuns mai târziu la un acord, însă relaţia s-a răcit.
Proiectele imobiliare ale magnatului american implică adesea structuri foarte complexe de ownership, din acest motiv o mare parte din imperiul acestuia rămânând învăluit în mister, potrivit New York Times.
„Sunt regele datoriei“, declara Trump pentru CNN. „Iubesc datoria“. În timpul carierei sale, însă, datoriile au dus la falimentul a cel puţin patru din businessurile sale.
Acesta a subliniat însă recent că în prezent firmele sale au foarte puţine datorii.
În plus, în unele cazuri identitatea partenerilor săi de business este ascunsă sub structuri tip companii cu răspundere limitată, conturând perspectiva unui preşedinte cu legături de business necunoscute.
Însă imperiul lui Trump nu se bazează doar pe datorii, ci şi pe legături cu oameni influenţi şi pe scutiri de taxe, potrivit The New York Times.
Trump s-a folosit de legăturile politice ale tatălui său şi mai târziu de legăturile proprii şi s-a bazat pe un nivel uriaş de asistenţă din partea guvernului şI contribuabililor sub formă de scutiri de taxe, granturi şi subvenţii pentru cele 15 clădiri care constituie centrul imperiului său imobiliar din Manhattan.
Trump a beneficiat de scutiri de taxe, granturi şi alte subvenţii în valoare de cel puţin 885 milioane de dolari pentru apartamente de lux, hoteluri şi clădiri de birouri din New York.
RFI:
Preşedintele Barack Obama a ţinut să îşi ia rămas bun de la Angela Merkel. Cancelara germană i-a invitat la Berlin, în această săptămână, si pe şefii de stat şi de guvern francezi şi britanici. Este a şasea vizită pe care preşedintele Barack Obama o face în Germania. Prima oară a venit chiar înainte să fie ales, în 2008.
Alegerea lui Donald Trump ca viitor preşedinte al Statelor Unite, săptămâna trecută, a determinat o serie de îngrijorări în rândul liderilor europeni. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului de la Strasbourg, a afirmat că el ‘nu se bucură de această victorie’ a lui Donald Trump. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a menţionat, în scrisoarea de felicitare adresată lui Donald Trump, că ‘este importantă reconsolidarea relaţiilor transatlantice’. De partea sa, liderul François Hollande, după ce a vorbit la telefon cu preşedintele-ales, a declarat aşteaptă ca viitorul numărul unu american ‘să clarifice unele dintre afirmaţiile sale’. Altfel spus, viitorul preşedinte al Statelor Unite nu va fi întâmpinat cu prea multă căldură de către europeeni. Acum, această călătorie în Europa a lui Barack Obama fusese planificată pornind de la un cu totul alt scenariu, explică Simon Serfaty, profesor de politică externă la Universitatea Norfolk, Marea Britanie : ‘Barack Obama dorea să o prezinte pe Hillary Clinton cu ocazia acestui turneu şi urma să asigure liderii europeni că Statele Unite îşi vor menţine angajamentele luate’. Dar, spre surpriza generală, Donald Trump este cel care a câştigat alegerile săptămâna trecută.
Pentru Martin Michelot, directorul Institutului de Politici Europene dacă ‘preşedintele-ales îngrijorează Europa, este din cauza a ceea ce a spus până acum vis-a-vis de NATO. Si anume, că va retrage Statele Unite din NATO pe motiv că investesc aici ‘o avere’. Donald Trump a cerut ca statele membre să aloce 2% din Produsul Intern Brut bugetului apărării având în vedere că în prezent, în afară de America, numai câteva state din Alianță alocă un astfel de buget. Spre exemplu, bugetul german al apărării este departe de 2% din PIB : numai 1,2% pentru anul în curs. Cancelarul Angela Merkel a anunţat deje că acest buget va creşte progresiv în următorii ani. Într-un interviu acordat publicației The New York Times, la o întrebare legată de acțiunile amenințătoare ale Rusiei la adresa țărilor baltice, Trump a spus că, ‘dacă Rusia le va ataca, America va interveni doar dacă aceste naţiuni şi-au achitat obligațiile față de Statele Unite şi Alianță’. La rândul său, secretarul general al NATO - Jens Stoltenberg este de părere că ‘nu este momentul să aducem în discuţie parteneriatul între Europa şi Statele Unite. Liderii europeni au înţeles că izolarea nu a fost niciodată o opţiune’.
In aceste condiţii, preşedintelui Barack Obama îi rămâne să efectueze un turneu politic şi simbolic.
Comentează