Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis o circulară internă către direcțiile regionale de drumuri și poduri (DRDP 1–8), către CESTRIN și către structurile din aparatul central, prin care solicită situația salariaților citați la parchete în perioada 2023–2025. Documentul poartă mențiunea „Informare C.A.” și precizează că inițiativa vine la dispoziția Consiliului de Administrație, fiind coordonată de Direcția Juridică.
Conform adresei, sunt vizate exclusiv faptele legate de atribuțiile de serviciu, iar structurile trebuie să transmită „în regim de urgență” numele persoanelor, funcția deținută, calitatea procesuală în care au fost audiate și stadiul cercetărilor penale. Termenul indicat în circulară este 1 octombrie 2025, cu trimiterea datelor pe e-mail către secretariatul juridic.
Solicitarea are caracter de centralizare statistică și administrativă, arată nota internă, fără a detalia temeiul juridic exact pentru prelucrarea unor informații sensibile privind cauze penale. Circulara subliniază că se referă la deplasările la sediile unităților de Parchet, la audieri sau la solicitări de audieri transmise angajaților.
Context și posibile justificări oficiale
Demersul poate fi interpretat ca o încercare a conducerii de a obține o imagine completă asupra expunerii instituției în anchete legate de activitatea curentă. O asemenea cartografiere a cazurilor poate servi managementului de risc, pregătirii apărării în dosare în care CNAIR este parte vătămată sau instituție implicată, precum și unei alinieri procedurale între structurile teritoriale și aparatul central.
Totodată, centralizarea ar putea fi utilizată pentru planificarea resurselor juridice, inclusiv desemnarea avocaților, uniformizarea răspunsurilor la solicitările organelor de urmărire penală și auditări interne pe zone cu recurență a problemelor. În plan operațional, o evidență la zi poate indica secțiuni vulnerabile – achiziții, întreținere, controlul calității lucrărilor – și ar crea premisa adoptării unor măsuri preventive.
Practic, conducerea își poate construi o „hartă” a incidentelor și poate demonstra că a întreprins acțiuni de guvernanță corporativă.
Întrebări deschise: date sensibile și proporționalitate
Rămân însă nelămuriri privind temeiul legal și garanțiile pentru prelucrarea unor date privind anchete penale, considerate sensibile de legislația privind protecția datelor. Nota nu explicitează mecanismele de minimizare, limitare a accesului sau perioada de stocare a informațiilor, aspecte esențiale pentru a evita riscuri de confidențialitate sau stigmatizare a salariaților audiați ca martori.
Un alt punct sensibil privește utilitatea practică a nominalizării și a stadiilor anchetelor, în condițiile în care multe audieri nu implică fapte imputabile persoanelor, ci doar clarificări factuale. Fără un protocol clar, colectarea exhaustivă poate produce efecte colaterale în relațiile de muncă sau poate descuraja raportarea internă a neregulilor.
În același timp, sincronizarea termenului și aria temporală extinsă – trei ani – ridică întrebări despre scopul exact al notei de informare. Dacă intenția este una strict statistică, un set de date agregate ar putea fi suficient, fără referințe nominale și detalii procesuale.
Scenarii plauzibile și suspiciuni
În plan speculativ, critici ai astfel de demersuri ar putea vedea în colectarea nominală o tentativă de cartografiere a angajaților expuși în dosare sau a potențialilor avertizori de integritate. Inventarierea persoanelor care interacționează cu procurorii poate fi percepută ca o formă de presiune simbolică, mai ales dacă nu sunt comunicate garanții că informația nu va fi folosită în afara scopului declarat.
Un alt scenariu discutat în mediul instituțional este pregătirea unei „centuri de siguranță” narative – adică posibilitatea de a controla fluxul informațional dinspre structurile teritoriale către centru în eventualitatea unor anchete cu impact public. În lipsa unor clarificări, există riscul ca o centralizare utilă pe fond să fie interpretată ca o încercare de disciplinare a canalelor interne.
Nu în ultimul rând, un inventar al cauzelor ar putea preceda restructurări, reorganizări sau rotații de posturi motivate de integritate. Fără criterii transparente, însă, astfel de măsuri pot alimenta percepția de epurare administrativă și pot afecta moralul personalului.
Comentează