Claudiu Târziu: Proiectul Black Sea AI Gigafactory trebuie oprit!

Autor: Roxana Popa, Redactor

Publicat: 10-08-2026 20:15

Actualizat: 05-09-2026 10:00

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Un mamut AI se construiește lângă centrala Atomică de la Cernavodă. Ceea ce se întâmplă este un pericol existențial pentru România! - asta susține europarlamentarul ECR/ ACT Claudiu Târziu într-o vehementă declarație video pe conturile sale de socializare.

Claudiu Târziu susține că centru AI - Black Sea AI Gigafactory va avea pînă la 1.500 de megawați și va folosi zilnic 30 de milioane de litri de apă din Dunăre, cantitate din care până la 80% se va evapora.

Claudiu Târziu: Proiectul Black Sea AI Gigafactory trebuie oprit!

”România pregătește un gigant al inteligenței artificiale chiar lîngă central nucleară de la Cernavodă.

Nu vorbim de un centru de date oarecare.

Black Sea AI Gigafactory va avea pînă la 1.500 de megawați.

De nouăsprezece ori mai mult decît centrul de la Luna, din județul Cluj, care a stîrnit deja controverse.

Și pentru care noi, Acțiunea Conservatoare, am cerut stoparea proiectului.

Mamutul AI de la Cernavodă va folosi pînă la 30 de milioane de litri de apă din Dunăre, în fiecare zi, pentru răcire.

Pînă la 80% din cantitatea de apă va fi evaporată, potrivit estimărilor făcute de specialiști.

Las că în acest moment Dunărea are cel mai scăzut debit din ultimii patruzeci de ani și că seceta ar putea reveni la anul, peste cinci ani sau oricînd, ceea ce ne-ar crea mari probleme la centrala nucleară.

Dar consumul imens de energie și apă pentru centrul de date de la Cernavodă va produce efecte dintre cele mai dure.

Reamintesc că în Statele Unite ale Americii există o mișcare foarte puternică împotriva acestor centre de date, întrucît ele schimbă în rău viața locuitorilor.

Prețul energiei crește foarte mult, apar probleme majore la alimentarea cu apă potabilă, temperatura în zona unde există un astfel de centru crește și cu 10 grade Celsius, zgomotul permanent este insuportabil etc.

De aceea, se cere oprirea unor astfel de proiecte.

Uniunea Europeană, aflată cu un pas mai în spate, pe direcția de dezvoltare a inteligenței artificial, dar mînată de năzuința de a se emancipa de SUA, la acest capitol, vrea să scrie reguli serioase, care să dea garanții reale cetățenilor.

UE vrea să construiască șapte mari fabric AI pe teritoriul ei. Una ar putea fi cea de la Cernavodă.

Rămâne de văzut dacă va reuși.

Bătălia pentru puterea AI e abia la început.

Și ar putea fi bătălia cea mai importantă a următoarelor decenii.

Revenind la proiectul de la Cernavodă, deocamdată nu știm cine vor fi investitorii – s-a vorbit în treacăt de Eric Trump –, ce garanții vor putea oferi și care va fi impactul exact asupra mediului.

Deși se fac diligențe pentru pornirea acestui proiect de peste un an, el nu a înaintat prea mult.

Noi, ACT, cerem transparență și grijă pentru viața românilor.”, a spus europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Acțiunii Conservatoare.

Ce este Proiectul Black Sea AI Gigafactory

Proiectul Black Sea AI Gigafactory este o inițiativă strategică a României pentru dezvoltarea unei infrastructuri de calcul de mare anvergură dedicată inteligenței artificiale (AI), cu relevanță națională, regională (zona Mării Negre) și europeană.

Descriere și obiective

Proiectul vizează crearea unui hub de infrastructură AI de nouă generație (tip „AI Gigafactory” / supercomputing), care să sprijine dezvoltarea de capabilități digitale și industriale avansate, să consolideze poziția României în ecosistemul european de AI și să poziționeze regiunea Mării Negre ca locație importantă pentru astfel de facilități. El ar deservi și țări din regiune (inclusiv sprijin pentru reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea Republicii Moldova și extinderea spre Serbia și Turcia).

Este legat de inițiativele europene de tip InvestAI / EuroHPC Joint Undertaking și de eforturile UE de a construi suveranitate tehnologică în AI (inclusiv prin apeluri pentru până la 7 gigafabrici AI la nivel continental, cu investiții totale estimate la circa 30 de miliarde de euro).

Detalii tehnice

Capacitate: Peste 100.000 de acceleratoare AI (GPU-uri sau echivalente). Faza inițială preconizată: aproximativ 20.000 de unități, cu scalabilitate ulterioară.

Locații propuse (în două faze):

Faza I: Cernavodă (în apropierea Centralei Nucleare, cu acces la energie stabilă și conectivitate digitală, inclusiv fibră optică și cabluri submarine).

Faza II: Doicești (județul Dâmbovița, cu potențial de co-localizare cu reactoare modulare mici – SMR – și răcire hibridă).

Energie: Mix de până la 1.500 MW (peste 1 GW), predominant din surse nucleare fără emisii de carbon (proximitate față de Cernavodă și potențiale SMR la Doicești), plus posibile contribuții din regenerabile.

Alte aspecte: Accent pe securitate cibernetică (România găzduiește și Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică – ECCC) și conectivitate internațională.

Investiție și finanțare

Valoare estimată: 4–5 miliarde de euro. Autoritățile publice (UE + naționale) pot acoperi până la circa 35% din CAPEX; majoritatea finanțării trebuie să vină din sectorul privat, bănci de dezvoltare (ex. BID) și investitori instituționali. Proiectul este conceput ca unul privat, cu rolul statului limitat la facilitare și eventuale măsuri de reducere a riscurilor (fără garanții financiare de stat în etapa curentă, respectând regulile privind ajutorul de stat).

Status (la data informațiilor disponibile, mijlocul anului 2026)Iunie 2025: Scrisoare de intenție transmisă Comisiei Europene (prin EuroHPC JU).

Noiembrie 2025: Guvernul a aprobat un memorandum prin care Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor preiau coordonarea strategică (cu sprijin tehnic de la Autoritatea pentru Digitalizarea României – ADR).

15 aprilie 2026: Lansarea unei Expresii de Interes (EOI) pentru selectarea unui lider de consorțiu (concept orientativ non-binding pentru faza inițială de ~20.000 GPU-uri, plus abordare privind cererea, scalabilitatea etc.). Termen-limită: 14 iunie 2026.

Iunie 2026: Companii din 8 țări (Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu, Asia) și-au exprimat interesul. Urmează evaluarea de către comitetele tehnice și de coordonare strategică (cu sprijin posibil de la IFC/World Bank).

Estimare operaționalizare: spre finalul anului 2028.

Context UE (iulie 2026): Comisia a lansat apeluri pentru gigafabrici AI; România poziționează proiectul în această cursă.

Proiectul rămâne în stadiul de pregătire/selecție parteneri și candidatură europeană; nu este încă în construcție. Există și inițiative paralele mai mici în România (ex. RO AI Factory).

Analiza impactului energetic al Black Sea AI Gigafactory

Proiectul Black Sea AI Gigafactory prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI (GPU-uri sau echivalente), cu o fază inițială de aproximativ 20.000 de unități.

Consumul energetic central este estimat la până la 1.500 MW (1,5 GW) de putere instalată / necesar, alimentat predominant din surse nucleare fără emisii de carbon.

1. Estimarea consumului energetic

  • Putere totală: până la 1.500 MW pentru capacitatea completă. Aceasta include nu doar puterea IT (compute), ci și overhead-ul pentru răcire, rețea, stocare și infrastructură auxiliară (PUE tipic 1,2–1,5 pentru data centers AI moderne cu răcire lichidă).

  • Context internațional: Un cluster de 100.000 GPU-uri de tip H100 necesită circa 150 MW putere IT critică (plus overhead → ~200 MW total facility). Cipurile mai noi (GB200/GB300) au densități mai mari (până la 100–140 kW/rack). Cifra de 1,5 GW a proiectului românesc indică fie o abordare conservatoare/extinsă (campus complet, scalabilitate viitoare), fie includerea unei rezerve semnificative și a infrastructurii de susținere.

  • Faza 1 (~20.000 GPU): proportional, ar putea necesita 200–400 MW, în funcție de tipul de acceleratoare și eficiență.

  • Consum anual estimat (la funcționare continuă, factor de utilizare ridicat tipic AI training/inference):
    1,5 GW × 8.760 ore ≈ 13,1 TWh/an.
    Aceasta reprezintă o cotă substanțială din producția totală de energie electrică a României (care se situează, în anii recenți, în jurul a 50–60 TWh).

2. Sursa de alimentare și legătura cu nuclearulProiectul este conceput în jurul energiei nucleare (baseload stabil, fără emisii de carbon):

  • Cernavodă (Faza I): Proximitate directă față de Unitățile 1 și 2 existente (~1.400 MW totale). Posibilitate de alimentare directă.

  • Doicești (Faza II): Co-localizare cu proiectul SMR NuScale (462 MW – 6 module × 77 MW). FID (decizie finală de investiție) aprobată în februarie 2026, dar operaționalizarea primelor module este estimată în jurul anului 2033.

  • Unități 3 și 4 Cernavodă: ~1.400 MW planificate (orizont 2030–2032+).
    Total capacitate nucleară nouă planificată: ~1.862 MW. Cei 1.500 MW reprezinta peste 80% din această capacitate nouă.

Autoritățile menționează un „mix energetic” (nuclear + posibile regenerabile/PPA-uri), dar accentul principal este pe nuclear pentru stabilitate (AI clusters nu tolerează intermitența).

3. Impact asupra Sistemului Energetic Național (SEN)Pozitiv:

  • Valorifică energia nucleară în bandă (baseload), care este ideală pentru data centers AI.

  • Poate stimula finalizarea Unităților 3/4 și a SMR-ului (cerere garantată de consum).

  • Poziționează România ca hub regional cu energie curată și stabilă.

Negativ / riscuri:

  • Dimensiune majoră: 1,5 GW reprezintă o cotă semnificativă din capacitatea baseload și din vârful de consum național (vârful SEN este de ordinul 8–10 GW). Ar echivala cu consumul unui oraș mare sau al unei regiuni industriale.

  • Timing mismatch: Gigafactory vizează operaționalizare spre finalul 2028, în timp ce Unitățile 3/4 și SMR-ul Doicești sunt estimate după 2030–2033. În perioada intermediară, consumul ar trebui acoperit din sistemul existent sau importuri, ceea ce ar putea agrava deficitul de energie în bandă și menține presiunea pe prețuri.

  • Redirecționarea capacității noi: Critici publice subliniază că energia noilor reactoare (destinată inițial acoperirii deficitului național după închiderea unor capacități pe cărbune) ar fi alocată priorităr proiectului AI, perpetuând potențial dependența de importuri pentru restul economiei.

  • Necesită investiții majore în racordare la rețea, transformatoare, posibil linii dedicate și măsuri de stabilitate a rețelei (Transelectrica etc.).

4. Impact asupra mediului și sustenabilitate

  • Emisii CO₂: Foarte reduse (aproape zero în operare), datorită nuclearului. Proiectul se aliniază obiectivelor de neutralitate climatică și AI Act / politici UE privind infrastructura suverană „verde”.

  • Apă pentru răcire: Critic la Cernavodă (Dunăre). Data centers AI moderne folosesc răcire lichidă/hybrid; consumul de apă poate fi semnificativ, dar tehnologiile avansate (closed-loop, dry cooling) pot reduce impactul. Doicești oferă potențial de răcire hibridă.

  • Alte aspecte: Eficiență energetică, reutilizare a căldurii reziduale, principii de economie circulară menționate ca cerințe în selecția consorțiului. Impact local (ocupare teren, zgomot, trafic) limitat dacă se folosește situri industriale existente.

5. Provocări tehnice și economice

  • Densitatea energetică extremă necesită infrastructură electrică specială (substații, cabluri de mare capacitate).

  • Costul energiei: Chiar și la prețuri nucleare competitive, facturile anuale ar fi de ordinul sutelor de milioane de euro (în funcție de prețul MWh și factorul de sarcină).

  • Scalabilitate: Proiectul este etapizat; faza 1 este mai ușor de gestionat energetic.

  • Dependenta de finalizarea proiectelor nucleare (riscuri de întârzieri, costuri – SMR Doicești estimat la 6–7 miliarde USD).

6. Concluzie și perspectivă

Impactul energetic este major și structural: 1,5 GW transformă proiectul într-unul dintre cei mai mari consumatori punctuali din România, comparabil cu o centrală nucleară întreagă.

Avantajul principal este legătura strategică cu energia nucleară (stabilă + zero carbon), care diferențiază România față de alte țări europene dependente de gaz sau regenerabile intermitente.

Riscul principal este de sincronizare: dacă noile capacități nucleare întârzie față de 2028, impactul asupra SEN ar putea fi negativ pe termen scurt-mediu (presiune pe prețuri și securitate energetică).

Pe termen lung, dacă se realizează împreună cu Unitățile 3/4 și SMR, proiectul poate deveni un catalizator pentru modernizarea sistemului energetic și pentru poziționarea României ca hub AI regional cu amprentă de carbon foarte redusă.

Datele se bazează pe memorandumul guvernamental (noiembrie 2025) și pe anunțurile oficiale ulterioare. Cifrele exacte de consum vor depinde de consorțiul selectat, tipul de GPU-uri și designul final al facilității.

ECR Logo siglaAcest articol este finanțat de Grupul ECR din Parlamentul European

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202501410

Notificare privind transparența Claudiu Târziu

https://www.stiripesurse.ro/notificare-privind-transparenta-claudiu-tarziu_3917310

Google News
București
Temperatură5°C
Noros
România
Vânt1km/h
Citește
mai multe
Articole Similare
Parteneri