Difuzarea de către TVR a documentarului Recorder pe Justiție încă naște reacții. CNA intervine după ce televiziunea a fost acuzată că nu ar fi trebuit să difuzeze materialul făcut de un site privat. Și șefa Curții de Apel București a criticat difuzarea documentarului.
Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Valentin-Alexandru Jucan, consideră că prezentarea de către Televiziunea Publică a documentarului Recorder "Justiţie capturată" reprezintă un act prin care TVR "îşi exercită misiunea legală".
"TVR îşi exercită misiunea legală atunci când difuzează un documentar de interes public major privind modul de funcţionare a justiţiei. Libertatea presei şi libertatea de exprimare sunt protejate constituţional, cenzura fiind interzisă. A pune sub semnul întrebării, cu limbaj cvasi-penal, simplul fapt că TVR difuzează o investigaţie jurnalistică este în contradicţie stridentă cu însăşi protecţia constituţională de care beneficiază TVR şi orice entitate media. A invoca 'instigarea împotriva ordinii constituţionale' este nu doar disproporţionat şi nefundamentat juridic, ci, de la nivelul de la care s-a făcut afirmaţia, este o dovadă a lipsei reflexului democratic în privinţa libertăţii de exprimare şi o lipsă de control emoţional într-un moment de expunere publică", afirmă, vineri, Jucan într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Liana Arsenie, șefa CAB, e pusă la punct
Vicepreşedintele CNA apreciază nu numai "eronată, ci profund iresponsabilă şi incompatibilă cu înalta funcţie ocupată de persoana care a formulat-o" afirmaţia preşedintei Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, care a susţinut, în timpul unei conferinţe de presă, că "atacul politicului instituţionalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică naţională a unui film foarte artistic, cu pretenţii de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituţionale", cu referire la difuzarea de către TVR a investigaţiei Recorder.
"Când unul dintre cei mai importanţi actori ai sistemului judiciar din România sugerează public faptul că o investigaţie jurnalistică - difuzată şi de postul public de televiziune, în baza misiunii sale legale - ar reprezenta 'instigare împotriva ordinii constituţionale', nu mai asistăm la o simplă opinie personală, ci la o deformare periculoasă a sensului juridic al termenilor şi la o tentativă de intimidare a presei", este de părere Jucan.
El aminteşte că Societatea Română de Televiziune este, prin Legea nr. 41 din 1994, un serviciu public autonom de interes naţional, independent editorial, care are obligaţia de a asigura pluralismul informaţiei, libera exprimare şi informarea corectă a opiniei publice.
"Legea prevede explicit faptul că TVR trebuie: să prezinte 'în mod obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale'; să 'asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice'; să promoveze 'valorile democratice, civice, morale' şi să 'militeze pentru adevăr şi justiţie'. În plus, în îndeplinirea acestor atribuţii, TVR trebuie să respecte ordinea constituţională - ceea ce înseamnă tocmai să garanteze dezbaterea liberă, transparentă, despre funcţionarea instituţiilor statului, INCLUSIV A JUSTIŢIEI. (Cineva de la Curtea de Apel se pare că nu a citit legea de funcţionare a TVR.) Prin urmare, difuzarea investigaţiei Recorder pe postul public de televiziune: NU este un exces, ci se încadrează direct în misiunea legală de informare asupra 'treburilor publice'; NU este, în sine, un 'atac al politicului instituţionalizat', ci este un exerciţiu de informare şi transparenţă asupra unui domeniu fundamental al statului de drept", argumentează Jucan.
Potrivit acestuia, "a afirma că simpla difuzare de către TVR a unei anchete critice reprezintă un 'atac al politicului instituţionalizat' dovedeşte o lipsă de logică: serviciul public de televiziune, la fel ca oricare entitate media, este chemat să servească interesul public, nu să protejeze imaginea instituţiilor publice de critică".
"Atât jurisprudenţa CEDO, cât şi doctrina democratică subliniază rolul presei ca fiind fundamental, primind sintagma de 'câine de pază' al democraţiei (watchdog). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat constant faptul că presa are o misiune esenţială: să transmită informaţii şi opinii privind chestiuni de interes general, publicul având dreptul de a le primi. Investigaţiile jurnalistice în materie de justiţie fac parte din aceste principii şi sunt legitime şi necesare, atâta timp cât se bazează pe fapte, documente şi mărturii; pot şi trebuie să ridice întrebări incomode despre independenţa sistemului judiciar, despre eventuale abuzuri sau complicităţi; beneficiază de o protecţie sporită a libertăţii de exprimare, întrucât vizează funcţionarea unei puteri a statului, nu simple dispute de ordin privat", menţionează vicepreşedintele CNA.
În opinia sa, "a reduce un astfel de demers jurnalistic la un 'film foarte artistic, cu pretenţii de documentar' este, desigur, un drept la opinie, dar este - în egală măsură - o minimizare retorică a rolului de control democratic pe care îl are un jurnalist de investigaţie".
"Totul se agravează în momentul în care în aceeaşi afirmaţie este introdusă acuzaţia de 'instigare publică împotriva ordinii constituţionale'. Efectul nu mai este doar unul polemic, ci de delegitimare potenţial penală a activităţii jurnalistice. (...) Ordinea constituţională înseamnă ansamblul principiilor şi instituţiilor stabilite prin Constituţie: stat de drept, separarea puterilor în stat, pluralism politic, drepturi fundamentale ş.a.m.d. Un documentar de investigaţie, fie el critic şi incomod, care expune mecanisme de 'captură a justiţiei', dar care nu îndeamnă la violenţă, la răsturnarea prin forţă a instituţiilor sau la comiterea de infracţiuni, pur şi simplu nu poate îndeplini elementele constitutive ale instigării din art. 368 şi nici pe cele din sfera art. 397. Este pur şi simplu o încercare de intimidare, nicidecum o opinie", subliniază Jucan.
Comentează