Premium
Decizia CCR privind revocarea procurorului-şef al DNA a generat un imens scandal. Dar și pariuri între politicieni. Întrebarea dacă președintele Klaus Iohannis nu va da curs deciziei Curții și cât va rezista în fața presiunii politice și mediatice exercitate de majoritatea PSD-ALDE este la ordinea zilei. Dar mai există un scenariu, o variantă de lucru atât pentru Klaus Iohannis, cât și pentru Laura Codruța Kovesi, care dă fiori deja liderilor actualei coaliții guvernamentale.
Multă lume se întreabă acum dacă preşedintele Klaus Iohannis va pune în aplicare decizia CCR şi, mai ales, pe cine va numi la şefia DNA în locul Laurei Codruţa Kovesi. Varianta unei demisii de onoare din partea ei a picat. Într-o ședință cu proprii colaboratorii, șefa DNA i-a anunțat că nu are niciun gând să facă un astfel de gest și că va lupta în continuare, inclusiv prin demersuri la Comisia Europeană.
În cazul, puțin probabil, în care şeful statului va pune în aplicare propunerea CCR de revocare din funcție a lui Kovesi, atunci conducerea DNA va fi preluată cu titlu interimar de procurorul delegat prin ordinul Procurorului General.
În acest moment, Laura Codruța Kovesi are doi adjuncți: Marius Iacob și Nistor Călin. Procurorul General, Augustin Lazăr, nu este obligat să nominalizeze pe unul dintre ei, ci poate alege pe oricine din DNA. Deja, un mai vechi colaborator al lui Kovesi, procurorul Marius Bulancea este în cărți pentru interimat, în cazul în care se va ajunge la o astfel de situație, susțin surse din DNA. Bulancea este cel care a soluționat cazul procurorului Tiberiu Nițu, dosar care i-a adus propulsare în calitatea de șef interimar al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, secția a II-a. Tot în mâinile lui a căzut și dosarul ”Gala Bute”, finalizarea acestui caz determinând-o pe fostul ministru Raluca Prună să propună numirea lui în funcția de procuror-șef plin al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din DNA.
Înafară însă de această soluție de avarie, mai există o variantă de lucru, una care a mai fost folosită în trecut și care i-ar lăsa atât pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, cât și pe liderii PSD-ALDE în off-said.
Asta deoarece, deși decizia CCR face din ministrul de resort adevăratul actor decizional în materie de revocare, iar din șeful statului un simplu spectator, nu același lucru se poate spune de procedura de desemnare, acolo unde președintele poate refuza, o singură dată motivat, propunerea înaintată de ministrul Justiției, cu sau fără avizul consultativ al CSM.
Totul ține de modul în care președintele va înțelege să joace aceste atribuții și de comportamentul procurorului general, Augustin Lazăr, a cărui decizie se poate dovedi crucială într-un astfel de scenariu. Lazăr este cel trebuie să desemneze un interimar la şefia DNA, până la declanșarea procedurii de selectare a unui nou procuror-șef de către ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Potrivit unor surse politice și din DNA, în prezent circulă varianta folosirii aceleiași metode parcticate în trecut de președintele Traian Băsescu pentru asigurarea interimarului lui Daniel Morar în fruntea DNA.
Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru, în 2012, Băsescu evoca posibilitatea menținerii lui Daniel Morar în fruntea DNA, prin interimat, dupa expirarea ultimului mandat legal.
"Dacă discutăm tehnic, opțiunea mea este să cer procurorului general să-i dea (n.r. – lui Daniel Morar) o prelungire până în iunie, un interimat, pentru ca Daniel Morar a mai avut interimate între primul si al doilea mandat. Aș vrea să ramână în funcție și până la raportul MCV, din vară, el fiind unul dintre principalii pioni ai raportului. Cred că se va putea acest lucru, din punct de vedere legal. Mai am un considerent, nu numai raportul din vară: principiul pe care aș vrea să-l instalez ar fi legat de echipă. Adică aș vrea să expire și mandatele adjunctțlor, în așa fel încât noul procuror șef DNA să poată să propună și să ajungă la mine desemnarea unei echipe, nu a unui sigur om. Procuror șef, plus adjuncți", explica la acea vreme fostul președinte.
De altfel, Băsescu a dat semnalul, iar Laura Codruța Kovesi, pe atunci procuror general, i-a transformat dorința în realitate. Morar a a devenit interimar la DNA. De precizat, că Morar a mai fost o dată interimar la DNA, în august 2008, când i-a expirat primul mandat. Ca și în 2012, sprijinul președintelui Băsescu a fost unul decisiv, deși în ambele situații, practica folosită a fost una amplu contestată atât de o parte din ONG-uri, cât și de adversarii politici, în special cei din PSD.
Totul a fost atunci posibil în baza legii 300/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. La articolul articolul 3 (alin2) se prevede că "procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutați prin transfer, detașare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegați, suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege".
La articolul 57, legea mai prevede că "în interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 90 de zile într-un an. Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încâ 90 de zile". Cu alte cuvinte, prin delegarea succesivă se ajunge la un interimat de 6 luni pe an.
În prezent, luând în calcul același modus operandi, nu este exclus ca Iohannis să foloseascaă argumente similare într-o tentativă de păstrare a lui Laurei Codruța Kovesi ca interimar. Kovesi se află la al doilea mandat, unul pe punctul de a se sfârși prematur în urma cererii lui Tudorel Toader de revocare. Echipa sa de adjuncți nu are însă mandatul terminat, iar președintele poate invoca, alături de Augustin Lazăr, nevoia de ducere la bun sfârșit a acestui mandat ca echipă, așa cum a procedat în trecut și Traian Băsescu cu Morar.
Singura piedică serioasă este reprezentată de actualul ministru al Justiției. Tudorel Toader. Ieșit întărit din lupta pentru revocarea șefei DNA după decizia recentă a judecătorilor CCR privind conflictul instituțional între Guvern și Președinție, Toader are la îndemână numai instrumentul venirii cu o propunere rapidă pentru funcția de procuror general al DNA și niciun cuvânt de spus sau vreo pârghie legală pentru a bloca procesul în cazul desemnării unui interimar în fruntea acestei instituții de câtre procurorul general Augustin Lazăr.
Mai mult, Iohannis poate prelungi starea de interimat. Președintele poate refuza, motivat, propunerea ministrului, dar legea nu prevede un termen în care este obligat să se pronunțe asupra nominalizarii șefului DNA. În acest caz, procurorul general poate delega un șef interimar al DNA, care poate fi tot Laura Codruța Kovesi. O situație în care mandatul de interimar al Laurei Codruța Kovesi la DNA ar putea fi împins până la începutul anului 2019, când oricum îi expiră mandatul. Iar până atunci, multe se pot schimba pe scena politică, cu efectele binecunoscute în zona de justiție.
