Curtea de Apel București a rămas în pronunțare, luni, în procesul privind suspendarea decretului de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș ca judecător al Curții Constituționale, însă a stabilit ca data pronunțării să fie 16 ianuarie 2026, exact în ziua în care Curtea Constituțională a României are termen într-un dosar cu miză majoră, privind pensiile magistraților.
La termenul de luni, instanța a respins excepția tardivității invocată în cauză, apreciind că acțiunea a fost introdusă în termenul legal, și a ascultat susținerile părților pe fondul cererii de suspendare a decretului prezidențial. După dezbateri, completul a decis să amâne pronunțarea cu 11 zile, fără a oferi explicații suplimentare în ședință.
Coincidența de calendar, între data pronunțării de la Curtea de Apel și termenul de judecată de la CCR, a fost imediat remarcată în contextul sensibil al litigiului, având în vedere că judecătorul a cărui numire este contestată ar urma să participe, în mod normal, la ședința Curții Constituționale din aceeași zi.
Un proces care vizează direct componența CCR
Dosarul de la Curtea de Apel București are ca obiect suspendarea efectelor decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de nouă ani, începând cu 13 iulie 2025. Cererea a fost formulată de avocata Silvia Uscov, care susține că numirea încalcă o condiție constituțională esențială.
Reclamanta afirmă că Dragoș nu ar îndeplini cerința de „vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, prevăzută de Constituție și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. În esență, susținerea este că o parte semnificativă a carierei academice invocate nu s-ar încadra în noțiunea de „învățământ juridic superior” în sens constituțional.
Procesul se află în faza procedurii de suspendare, reglementată de Legea contenciosului administrativ, care permite instanței să dispună temporar înghețarea efectelor unui act administrativ, dacă sunt întrunite condițiile de urgență și aparență de nelegalitate.
Excepția tardivității, respinsă. Cerere de recuzare depusă
Un moment procedural important al ședinței de luni a fost respingerea excepției tardivității, invocată de apărările formulate în cauză. Prin această soluție, instanța a confirmat că demersul reclamantei este admisibil sub aspectul termenului, intrând astfel în analiza propriu-zisă a cererii de suspendare.
Președintele României a fost reprezentat în proces de consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov, care a depus, potrivit informațiilor din ședință, și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu.
Administrația Prezidențială a susținut, în esență, legalitatea decretului și îndeplinirea condițiilor constituționale de către judecătorul numit, poziție exprimată și anterior în spațiul public, prin declarații ale lui Dacian Cosmin Dragoș, care a respins orice dubiu privind eligibilitatea sa.
Miza datei de 16 ianuarie: CCR și pensiile magistraților
Amânarea pronunțării pentru 16 ianuarie capătă o semnificație aparte prin suprapunerea cu termenul fixat la Curtea Constituțională într-un dosar extrem de sensibil, care vizează regimul pensiilor magistraților.
În acest context, o eventuală admitere a cererii de suspendare, chiar și temporară, ar bloca participarea judecătorului a cărui numire este contestată la deliberările din aceeași zi. Chiar și în absența unei suspendări, simpla incertitudine juridică planează asupra deciziilor adoptate într-un moment-cheie, în care efectele unui decret prezidențial de numire la CCR sunt înghețate de o instanță de contencios administrativ.
Respingearea cererii, pe de altă parte, ar lăsa nerezolvată, cel puțin temporar, dezbaterea privind standardele de verificare a condițiilor constituționale pentru accesul la Curtea Constituțională.
Comentează