Premium
Totul a început în iunie 2019, într-un port din SUA, când au fost descoperite 20 de tone de cocaină în valoare de un miliard de dolari, pe nava cargou Gayane a companiei Mediterranean Shipping Co.
Confiscarea unei cantități uriașe de droguri într-un port din Statele Unite, de pe un cargou aparținând celei mai mari companii de transport maritim din lume, a avut ca rezultat ieșirea la lumină a unor informații despre rolul jucat de un cartel de droguri din Balcani, iar ulterior s-a descoperit că acest caz avea legătură și cu uciderea brutală a doi cetățeni muntenegreni într-o tavernă din Attica, în ianuarie 2020.
Totul a început în iunie 2019 în portul Philadelphia din SUA, când au fost descoperite 20 de tone de cocaină în valoare de un miliard de dolari pe cargoul Gayane, care avea destinația Rotterdam și aparține companiei MSC Mediterranean Shipping Co., cu sediul la Geneva. Descoperirea respectivă a produs cel mai mare scandal legat de transportarea de droguri pe cale maritimă din istoria SUA, relatează Kathimerini citat de Rador.
După cum relatează un articol detaliat publicat de Bloomberg Businessweek, investigațiile au mai arătat că mai mult de o treime din echipajul navei, care erau angajați ai MSC, au ajutat la transportarea acestei cantități uriașe de cocaină, care era egală cu greutatea a cinci elefanți. Conform probelor, drogurile au fost încărcate de pe bărci cu motor pe navă în timp ce aceasta naviga în largul Americii de Sud.
Infracțiunea a fost atât de gravă încât autoritățile au luat decizia de a impune sechestru nu doar asupra cocainei, ci și asupra cargoului Gayane, o navă de aproximativ 320 de metri lungime și o valoare de peste 100 de milioane de dolari, compania plătind 50 de milioane de dolari pentru eliberarea navei.
Cartelul Balcanilor
De notat că nu era prima dată când o navă MSC era implicată în cazuri de transport de droguri, ceea ce a stârnit suspiciuni în unele țări europene că așa-numitul Cartel Balcanic, o forță în ascensiune în contrabanda internațională cu cocaină, a reușit cumva să se infiltreze în rândul echipajelor companiei.
Această organizație criminală este formată din diferite grupuri infracționale mai mici din cinci țări, iar membrii ei folosesc sârbo-croata ca limbă comună. Mulți dintre ei au început ca grupuri militare private în timpul războaielor balcanice din anii 1990, apoi s-au orientat spre contrabanda cu arme și țigări, precum și spre furtul de mașini și spălarea de bani.
Diversele grupuri ale organizației în cauză cooperează, dar și concurează între ele. Unii și-au câștigat chiar reputația că nu au absolut nicio reținere. Anul trecut, într-o suburbie a Belgradului, în cadrul unei operațiuni a poliției, a fost găsită o mașină industrială de tocat carne cu urme de ADN uman.
Metoda drop-off
La fel ca și alte carteluri europene de contrabandă, organizația în cauză a folosit metoda „drop-off”, ba chiar într-o măsură deosebit de mare. „Drop-off” este definit ca fiind transferul de încărcături cu droguri de pe nave mari pe nave mai mici. În acest fel, contrabandiştii evitau porturile importante, unde şansele de depistare erau mai mari. Acest lucru însemna, totuși, că era nevoie să coopteze echipajele navelor comerciale mari, folosindu-le pentru a descărca drogurile pe navele mai mici.
Datele s-au schimbat, însă, după 2016, când reprezentanți ai autorităților olandeze, belgiene și britanice au contactat conducerea MSC pentru a-i furniza dovezi din investigațiile lor cu privire la operațiunile drop-off care implicau nave MSC și pentru a o avertiza că, dacă nu va pune capăt acestui fenomen, compania riscă sechestrarea navelor sale.
Ei chiar au atenționat MSC că o agenție de recrutare a echipajelor din regiunea balcanică a fost folosită de cartelul balcanic pentru a avea acces la navele companiei de transport maritim și la persoane care să colaboreze cu organizația criminală, a declarat Jan Janse, șeful departamentului de poliție responsabil pentru portul Rotterdam.
Stratagemele contrabandiştilor
Janse estimează că MSC a luat măsuri de securitate suplimentare și a încetat să mai lucreze cu agenția de recrutare a echipajelor din zona balcanică.
În urma acestei măsuri, Serviciul olandez pentru combaterea drogurilor a început să înregistreze mai puține operațiuni drop-off, iar după un timp, tehnica respectivă a încetat aproape total să mai fie folosită.
Dar contrabandiştii pur şi simplu se adaptaseră la noua situaţie şi foloseau noi metode. Concret, au folosit membri ai echipajelor MSC pentru a încărca drogurile pe navele de marfă în timp ce acestea se aflau în largul mării, așa cum a fost cazul Gayane.
Afirmații contradictorii
Autoritățile din SUA și Europa au ajuns la concluzia că acest cartel a reușit să se infiltreze în echipajele MSC în decurs de un deceniu și, folosind atât forța de muncă, cât și navele, a reușit să creeze un „imperiu” pentru contrabanda cu cocaină.
Dacă MSC poate dovedi că o parte din cantitatea de droguri a fost încărcată la țărm și că angajații săi au jucat un rol mai mic în acest proces, ar putea fi mai greu pentru guvernul SUA să-i impună sancțiuni dure.
Potrivit unui oficial american, afirmațiile companiei sunt contradictorii, deoarece sunt incompatibile cu faptele confirmate în instanță.
Guvernul SUA urmărește, de asemenea, să desfășoare o anchetă mai amplă asupra membrilor cartelului balcanic, care ar fi orchestrat operațiunea de pe nava Gayane.
Dubla crimă din Vari
Cazul confiscării de droguri de pe nava Gayane are legătură și cu o crimă brutală, petrecută în Grecia, mai exact într-o tavernă din Vari (o suburbie a Atenei) pe 19 ianuarie 2020, victimele fiind doi cetățeni muntenegreni.
După cum dezvăluiseră pentru ziarul nostru la acea vreme oficiali ai serviciilor de securitate, Igor Dedovic, în vârstă de 43 de ani, și prietenul său, Stefan Stamatovic, au venit în Grecia cu pașapoarte false, găsindu-și refugiu în Attica.
Dedovic era considerat responsabil pentru „pierderea” celor 20 de tone de cocaină, pe care oficialii de la Serviciul pentru Securitate Internă (Homeland Security Investigations) au confiscat-o de pe Gayane.
Împotriva celor două persoane ucise fuseseră deja emise în 2017 de către Interpol mandate internaționale pentru atacuri cu arme și bombe împotriva membrilor unei bande rivale.
Se crede că Dedovic și Stefan Stamatovic, care au fost uciși în fața soțiilor și copiilor lor minori, ar fi fost șefi ai organizației Scagliari, cu sediul în orașul de coastă muntenegrean Kotor, fiind „specializată” în importul de cocaină din America Latină în Europa.
”Conștientizarea” riscurilor
De notat că MSC a criticat vehement recenta anchetă realizată de Bloomberg, care a descris în detaliu cazul Gayane și care a susținut că această companie a devenit „mijlocul de transport” al cartelului balcanic pentru contrabanda cu droguri.
Compania de transport maritim a precizat că a luat întotdeauna în serios problemele de securitate, dar a recunoscut că în cazul navei Gayane a fost un moment de „conștientizare”. După incident, compania a anunțat că va investi peste 100 de milioane de dolari în decurs de cinci ani pentru a consolida securitatea împotriva contrabandei.
Totuși, dincolo de cazul Gayane, problema implicării tot mai mari a sectorului transportului maritim în cazurile de trafic de droguri rămâne serioasă, întrucât – în ciuda regulilor de securitate care trebuie respectate – există multe cazuri în care atât autoritățile vamale, cât și forțele de aplicare a legii nu au puterea de a trage la răspundere companiile maritime pentru astfel de incidente.
