Sistemul comercial mondial traversează „cea mai gravă perioadă de perturbări din ultimii 80 de ani”, avertizează Organizația Mondială a Comerțului. În cel mai sever scenariu analizat, destrămarea cooperării internaționale ar putea reduce exporturile globale cu aproape 27% și PIB-ul mondial cu 6,9% până în 2050. România ar resimți șocul mai ales prin economiile europene de care depind industria și exporturile sale.
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) lansează unul dintre cele mai grave avertismente din ultimele decenii: fragmentarea economiei mondiale în blocuri rivale și înlocuirea regulilor comune cu acorduri între state aliate ar putea provoca un recul masiv al schimburilor comerciale.
„Sistemul comercial mondial traversează cea mai gravă perioadă de perturbări din ultimii 80 de ani”, afirmă directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, citată de publicația franceză Les Echos, titrează Rador Radio România.
Avertismentul apare în contextul războiului comercial declanșat de administrația Donald Trump, al creșterii taxelor vamale, al rivalității dintre Statele Unite și China și al folosirii tot mai frecvente a subvențiilor, restricțiilor la export și politicilor industriale naționale.
Scenariul extrem: exporturile mondiale ar putea scădea cu aproape 27%
Economiștii OMC au analizat trei posibile direcții în care s-ar putea îndrepta comerțul mondial până în 2050.
În primul scenariu, lumea se fragmentează în blocuri geopolitice rivale. În acest caz, PIB-ul mondial ar fi cu 5,1% mai mic, iar exporturile globale s-ar reduce cu 18,6% față de nivelul la care ar ajunge în absența fragmentării.
Un al doilea scenariu presupune prăbușirea cooperării comerciale multilaterale și înlocuirea ei cu o rețea de acorduri de liber schimb încheiate între state partenere sau aliate.
Acesta ar produce efecte și mai grave: PIB-ul mondial ar scădea cu 6,9%, iar exporturile s-ar prăbuși cu 26,9% până în 2050, potrivit datelor prezentate în raportul OMC.
Țările mai sărace și economiile dependente de piețele externe ar suporta cele mai mari pierderi, arată organizația.
De ce avertismentul privește direct România
România este puternic conectată la lanțurile de producție și la piețele Uniunii Europene. În primele șapte luni din 2026, aproximativ 71,7% din exporturile românești au mers către celelalte state membre ale UE, iar 73,1% din importuri au provenit din Uniune.
Această dependență înseamnă că România poate fi afectată chiar și atunci când noile bariere comerciale nu îi sunt adresate direct. O scădere a comenzilor primite de industria germană, franceză sau italiană se poate transmite către fabricile românești care produc componente auto, echipamente electrice, utilaje, produse metalice sau alte bunuri intermediare.
Primele consecințe ale unei escaladări comerciale ar putea apărea prin diminuarea comenzilor industriale, amânarea investițiilor și presiuni asupra locurilor de muncă din sectoarele orientate spre export. Fragmentarea lanțurilor de aprovizionare poate majora, în același timp, costurile materiilor prime, transportului și produselor importate.
Vulnerabilitatea este amplificată de dezechilibrul comercial deja ridicat. România a încheiat primele șapte luni din 2026 cu un deficit comercial de aproximativ 19,28 miliarde de euro, chiar dacă acesta a fost cu 1,1% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Regulile comerțului, puse sub semnul întrebării
Ngozi Okonjo-Iweala avertizează că regulile construite după Marea Criză Economică și după cel de-Al Doilea Război Mondial sunt contestate la o scară fără precedent.
„Am asistat la punerea sub semnul întrebării a regulilor comerțului la o scară fără precedent de la crearea instituțiilor multilaterale menite să susțină un comerț mondial deschis, stabil și previzibil”, afirmă șefa OMC.
Aproximativ 72% din comerțul mondial cu mărfuri se desfășoară încă în baza clauzei națiunii celei mai favorizate, una dintre regulile esențiale ale OMC. Procentul a coborât însă de la aproximativ 80% în 2022, evoluție considerată îngrijorătoare de economiștii organizației.
Comerțul mondial reprezenta aproximativ 16% din PIB-ul global în 1949, iar în prezent ponderea sa se apropie de 60%. Valoarea schimburilor a crescut de la circa 60 de miliarde de dolari la peste 35.000 de miliarde de dolari în 2025.
De la înființarea OMC, în 1995, schimburile comerciale dintre statele membre au crescut cu aproximativ 140%.
OMC admite că beneficiile globalizării nu au fost împărțite echitabil
Conducerea organizației recunoaște că deschiderea piețelor nu a produs beneficii egale pentru toată lumea.
În unele economii dezvoltate, angajații expuși concurenței importurilor și schimbărilor tehnologice și-au pierdut locurile de muncă fără să primească suficient sprijin pentru reconversie profesională. Aceste dezechilibre au alimentat nemulțumirea față de globalizare și au favorizat ascensiunea politicilor protecționiste.
OMC susține însă că introducerea taxelor vamale nu rezolvă dezechilibrele comerciale și poate provoca pierderi economice mult mai mari.
Organizația consideră că reducerea deficitului comercial american ar necesita inclusiv creșterea economisirii în Statele Unite, concomitent cu reducerea excedentelor acumulate de economiile din Asia și Europa.
Scenariul favorabil: exporturile ar crește cu aproape 18%
Există și un al treilea scenariu, bazat pe consolidarea regulilor OMC, deschiderea suplimentară a piețelor, reglementarea comerțului digital și a serviciilor și construirea unui echilibru între schimburile comerciale și securitatea națională.
În această variantă, PIB-ul mondial ar putea fi cu 2,9% mai mare, iar exporturile globale ar crește cu aproape 18% până în 2050, potrivit cifrelor confirmate de OMC și Reuters.
Comentează