Premium
Comisarul European pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas SCHMIT răspunde, printr-o scrisoare, confederațiilor sindicale reprezentative, în legătură cu situația dialogului social în România. Acesta pune accentul pe rolul consultărilor în elaborarea PNRR, și pe necesitatea de a detalia modul în care imputul din aceste consultări se reflectă în forma finală a Planului.
"Consultările de calitate au o importanță deosebită, având în vedere rolul cheie al PNRR în abordarea provocărilor identificate în Recomandările specifice de țară adoptate de Consiliu, inclusiv cele relevante pentru dialogul social. Pentru o punere în aplicare cu succes a reformelor de anvergură și a planurilor de investiții, va fi esențială implicarea largă și asumarea la nivel național a priorităților."
"Planul Național pentru Recuperare și Reziliență al României stabilește propuneri ar fi trebuit să beneficieze de consultările desfășurate în februarie 2021", adaugă Comisarul SCHMIT, referindu-se la consultările pe care organizațiile sindicale le reclamă ca fiind "doar de formă", fără ca propunerile partenerilor sociali să se reflecte în documentul asumat de guvern.
De asemenea, Comisarul european amintește de importanța pe care Comisia Europeană o acordă dialogului social: "Comisia a acordat o atenție deosebită funcționării dialogului social, precum și problemelor mai largi privind evoluția salariilor și calitatea și predictibilitatea luării deciziilor în România." Acesta menționează Recomandările de țară care anul trecut, dar și în anii anteriori, au inclus cerințe în vederea "îmbunătățirii calității și predictibilității luării deciziilor, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate."
Confederațiile sindicale reprezentative din România reclamă lipsa unor consultări adecvate cu partenerii social în elaborarea Planului Național pentru Recuperare și Reziliență, refuzul guvernului actual de a se angaja în dialog social și lipsa de progrese în modificarea cadrului legislativ privind dialogul social și negocierile colective.
Modificarea legii dialogului social și imbunătățirea procesului de consultare reprezintă, de altfel, solicitări constante în cadrul Recomandărilor specifice de țară din ultimii ani.
Redăm mai jos, în traducere, răspunsul domnului Nicolas SCHMIT, Comisar European pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale
COMISIA EUROPEANĂ
NICOLAS SCHMIT
MEMBRU AL COMISIEI EUROPENE
LOCURI DE MUNCĂ ȘI DREPTURI SOCIALE
Brussels, 28.04.2021
Stimate domnule Hossu, stimate domnule Barascu, stimate domnule Costin, stimate domnule Baciu,
Vă mulțumesc pentru scrisoarea dvs. din 10 martie 2021 privitoare la cele mai recente evoluții în domeniul dialogului social în România.
De la sfârșitul anului 2020, România se află în dialog constant cu Comisia privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Regulamentul de instituire a Mecanismului de recuperare și reziliență[1] și Ghidul către statele membre[2] impune statelor membre să descrie procesul de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul legal național, al autorităților locale și regionale, al partenerilor sociali, al organizațiilor societății civile și al altor părți interesate relevante, și modul în care contribuția lor este reflectată în PNRR. Planul Național pentru Recuperare și Reziliență al României stabilește propuneri care ar fi trebuit să beneficieze de consultările desfășurate în februarie 2021.
Consultările de calitate au o importanță deosebită, având în vedere rolul cheie al PNRR în abordarea provocărilor identificate în Recomandările specifice de țară adoptate de Consiliu, inclusiv cele relevante pentru dialogul social. Pentru o punere în aplicare cu succes a reformelor de anvergură și a planurilor de investiții, va fi esențială implicarea largă și asumarea la nivel național a priorităților.
UE promovează în mod activ dialogul social la nivelul UE și la nivel național, cu respect deplin pentru autonomia partenerilor sociali. În același timp, responsabilitatea asigurării unui dialog social de succes și a unui cadru de negociere colectivă la nivel național revine statelor membre. Prin Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat în martie 2021, Comisia își propune să consolideze în continuare principiul 8 al Pilonului (Dialogul social și participarea lucrătorilor n.n.) și să încurajeze îmbunătățirea funcționării și eficacității negocierilor colective și a dialogului social în statele membre.
În procesul Semestrului European, Comisia a acordat o atenție deosebită funcționării dialogului social, precum și problemelor mai largi privind evoluția salariilor și calitatea și predictibilitatea luării deciziilor în România. În 2020, Consiliul a adoptat o recomandare[3] către România privind îmbunătățirea calității și predictibilității luării deciziilor, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate. Recomandările au luat act de discuțiile care stagnează cu privire la modificările legii dialogului social, precum și de incertitudinile legate de urmărirea recomandărilor Organizației Internaționale a Muncii, emise în aprilie 2018.[4]
Comisia va continua să monitorizeze evoluția situației dialogului social în România și să se angajeze activ împreună cu guvernul român în vederea promovării implementării depline a tuturor Recomandărilor specifice de țară, inclusiv cea privitoare la dialogul social.
Cu stimă,
Nicolas Schmit
