Premium
Comisia de la Veneţia, organul de expertiză constituţională al Consiliului Europei, a adoptat vineri avizul său intermediar urgent asupra noului proiect al Constituţiei Bulgariei, elaborat la cererea preşedintelui Adunării Naţionale a Bulgariei, informează luni un comunicat al Comisiei, informează AGERPRES.
Avizul se referă în principal la reforma sistemului justiţiei şi Ministerului Public, cărora le-au fost aduse cele mai importante amendamente.
Comisia de la Veneţia regretă că lansarea reformei constituţionale nu a fost precedată de o dezbatere publică potrivită, că proiectul a fost elaborat în cadrul majorităţii parlamentare, aparent fără niciun aport exterior, şi că motivaţiile unor amendamente nu au fost bine explicate.
Cu toate acestea, este salutat faptul că organul de expertiză constituţională al Consiliului Europei a fost invitat să intervină în procesul de reformă constituţională în acest stadiu precoce.
Citește și: Administrația Joe Biden va primi acces la conturile de Facebook și Instagram ale Casei Albe
În timp ce reforma continuă, autorităţile bulgare ar trebui să explice mai bine motivele care stau la baza fiecărei propuneri şi să garanteze o participare veritabilă a marelui public, a experţilor şi a tuturor forţelor politice în acest proces.
Amendamentele ce întăresc protecţia drepturilor economice şi sociale sunt binevenite şi chiar incontestabile, însă unele clarificări sunt indispensabile, mai ales cele care se referă la obligaţia statului "de a promova rata de natalitate": ea nu ar trebui să fie utilizată pentru a justifica o discriminare a minorităţilor culturale sau etnice, sau a femeilor, subliniază organismul Consiliului Europei.
Restricţia generală a dreptului de vot pentru persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea ar trebui, potrivit Comisiei de la Veneţia, să fie înlocuită cu o regulă mai suplă, conform jurisprudenţei Curţii Europene.
Referitor la propunerea proiectului de Constituţie ce vizează reducerea numărului de deputaţi din Adunarea Naţională a Bulgariei, care ar scădea de la 240 la 120, acest număr pare să fi fost ales în mod arbitrar, fără a evaluare exhaustivă a consecinţelor acestei reduceri asupra sistemului politic bulgar.
Citește și: Testare în masă pentru COVID-19 la aeroportul din Shanghai
Proiectul Constituţiei prevede câteva măsuri ce merg în direcţia bună, privind puterea judiciară bulgară şi Ministerul Public.
Printre cele mai importante prevederi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este abolit, ceea ce permite punerea în aplicare a recomandărilor precedente ale Comisiei de la Veneţia, şi au fost create două consilii independente, unul pentru judecători şi un altul pentru procurori şi anchetatori. Aceasta este o evoluţie pozitivă, apreciază Comisia de la Veneţia.
Cu toate acestea, continuă ea, unele probleme mai trebuie abordate, fie în proiectul propus, fie la nivel legislativ.
În ceea ce priveşte "monopolul procurorilor" şi posibilitatea de a angaja responsabilitatea penală a Procurorului General, ar fi o ocazie eşuată dacă reforma constituţională actuală nu ar aborda această problemă, potrivit Comisiei de la Veneţia.
Posibilitatea de a modifica mai uşor Constituţia, prin suprimarea obligaţiei de a convoca Adunarea Naţională, nu este în sine contrară normelor europene. Cu toate acestea, o schimbare de o asemenea anvergură ar trebui să fie însoţită de o explicaţie convingătoare şi să facă obiectul unei dezbateri publice foarte exhaustive, iar existenţa diferitelor proceduri de modificare a Constituţiei ar trebui să fie examinată cu atenţie, subliniază Comisia de la Veneţia.
