Comisia Europeană confirmă TOATE temerile pensionarilor din România: sistemul public NU e sustenabil

Verdict crunt dat de Comisia Europeană pentru țara noastră. România nu a înregistrat progrese într-o serie de domenii, printre care implementarea unui cadrului fiscal național, asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii sau îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, arată Comisia Europeană, în Raportul de țară 2020, conform Mediafax.

Alte domenii în care nu s-au înrregistrat progrese sunt îmbunătățirea competențelor prin creșterea relevanței pe piața muncii a educației și formării profesionale și a învățământului superior, finalizarea reformei veniturilor minime de incluziune și îmbunătățirea predictibilității luării deciziilor.

Citește și: Comisia Națională de Prognoza anunță DEZASTRU pentru economia României, din cauza coronavirusului: exporturile vor SCĂDEA

Raportul de țară 2020 prezentat, parte a Semestrului European – Pachetul de iarnă, constată că România a înregistrat progrese substanțiale în protejarea stabilității financiare și a robustetei sectorului bancar.

Au fost înregistrate unele progrese în asigurarea viabilității pe termen lung a celui de-al doilea pilon de pensii, precum și în implementarea strategiei naționale de achiziții publice.

Au fost înregistrate progrese limitate în următoarele domenii: eforturi pentru consolidarea respectării și colectării impozitelor; îmbunătățirea calității și incluziunii educației; creșterea acoperirii și a calității serviciilor sociale; îmbunătățirea dialogului social; dezvoltarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza criteriilor obiective; îmbunătățirea accesului și rentabilității asistenței medicale; focalizarea investițiilor pe domenii cheie de politică și consolidarea prioritizării proiectului și pregătirea investițiilor publice.

Documentul constată că sărăcia și excluziunea socială rămân foarte mari, în timp ce inegalitățile de venit au crescut, deși creșterea economică bună s-a tradus în condiții sociale îmbunătățite.

Documentul evidențiază creșterea deficitului de cont curent, apreciind că finanțarea sa ridică îngrijorari. Se preconizează că deficitul de cont curent va continua să crească datorită dinamicii puternice a importurilor, mai degrabă decât a performanței slabe la export. Compoziția importurilor, înclinată spre bunuri de consum, nu susține creșterea economică pe termen lung.

Unele dintre principalele riscuri pentru sectorul financiar creat prin legislația din decembrie 2018 au fost evitate, dar rămân unele îngrijorări, legate de percepția generală a imprevizibilității legislative care afectează sectorul financiar.

Un român din trei prezintă riscul sărăciei sau excluziunii sociale, grupurile vulnerabile, inclusiv romii, fiind cei mai expuși. Sărăcia copiilor și nivelul educațional sunt strâns legate de veniturile părinților.

În ciuda unei populații care îmbătrânește rapid, lipsesc măsurile de îmbătrânire activă. Accesul la servicii se confruntă în continuare cu provocări, aprofundând decalajul rural-urban, disparitățile regionale și inegalitățile. Potențialul economiei de a îmbunătăți condițiile sociale este insuficient utilizat.

Cheltuielile cu educația sunt printre cele mai scăzute din UE. Părăsirea timpurie a școlii este foarte ridicată, în special pentru elevii din mediul rural, copiii romi și copiii cu dizabilități. Nu există încă o strategie integrată, la nivel național, care vizează părăsirea timpurie a școlii.

Dobândirea de competențe digitale este scăzută, ceea ce reprezintă provocări pentru integrarea viitoare a absolvenților pe piața muncii.

Sistemul de sănătate nu este eficient în îmbunătățirea accesibilității și a sănătății populației. Necesitățile medicale nesatisfăcute au crescut, cu lacune urban-rural mari și acoperire redusă pentru grupurile cu venituri mici și persoanele în vârstă.

Performanțele slabe ale cercetării și inovării din România împiedică tranziția către o economie bazată pe cunoaștere. Țara are în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri de cheltuieli publice și private pentru cercetare și dezvoltare în UE, afectând negativ calitatea științifică și difuzarea tehnologiei între firme.

Corupția continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România. În timp ce guvernul susține în prezent acțiuni pentru prevenirea și sancționarea corupției, România se confruntă cu provocări importante pentru restabilirea progreselor în lupta împotriva corupției în urma daunelor făcute în ultimii ani prin modificări legislative și presiuni continue asupra instituțiilor judiciare.

Rămân provocări substanțiale în ceea ce privește poluarea aerului și atenuarea schimbărilor climatice, mai notează documentul.