DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Comisia Europeană profețește zile negre pentru economia României: vești proaste legate de PIB

stiripesurse.ro
PIB

Perspectivele economice ale României sunt modeste, conchide Raportul pentru economia locală din pachetul de primăvară al Comisiei Europene. Pachetul de primăvară din cadrul semestrului 2022 european pregătit de Comisia Europeană le oferă statelor membre sprijin și orientări la doi ani de la primul impact al pandemiei de COVID-19 și în contextul invaziei actuale a Ucrainei de către Rusia, scrie Mediafax.

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2022, economia UE va continua să crească în 2022 și în 2023. Cu toate acestea, deși economia UE dă în continuare dovadă de reziliență, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat un nou context, exacerbând dificultățile preexistente care frânau creșterea și care, așa cum ne-am fi așteptat înainte, ar fi urmat să se atenueze. Acest context creează, totodată, provocări suplimentare pentru economiile UE în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie și dependența de combustibilii fosili din Rusia.

În cazul României, din cauza unei încetiniri economice la sfârșitul anului 2021, agravată de invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Comisia Europeană reconizează că PIB-ul real va crește cu puțin peste 2 % în 2022 și 2023, fiind sprijinit în principal de investiții din mai multe fonduri ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Se preconizează că exporturile și importurile vor crește într­-un ritm mai lent din cauza blocajelor și a deficitelor în ceea ce privește oferta, deficitul de cont curent urmând să rămână, în linii mari, neschimbat.

Înainte de pandemie, economia României se afla pe o traiectorie de recuperare rapidă a decalajelor, dar nu într-un mod pe deplin sustenabil. În 2019, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 70 % din media UE, în creștere de la 56,5 % în 2015. Creșterea

era determinată de cerere și stimulată de politica fiscală expansionistă, ceea ce a condus la sporirea deficitului de cont curent și a dezechilibrelor macroeconomice.

În 2021, activitatea economică a recuperat pierderile cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19. PIB-ul real a crescut la 5,9 % datorită consumului privat puternic (adică a cheltuielilor gospodăriilor) și investițiilor. În ciuda cererii internaționale reduse de bunuri și servicii din România și a perturbărilor lanțului de aprovizionare, exporturile au continuat să crească, deși nu la fel de rapid ca importurile, iar deficitul de cont curent a crescut, la rândul său. Măsurile de limitare a mișcării

persoanelor și creșterea inflației, în special creșterea prețurilor la energie, au afectat consumul privat în a doua jumătate a anului 2021.

Documentul preconizează că prețurile vor crește mai substanțial decât până acum. După o ușoară creștere în 2020, rata inflației a atins 4,1 % în 2021 și se preconizează că va crește și mai mult în 2022, deoarece prețurile ridicate ale energiei vor afecta alte bunuri și servicii, în concordanță cu tendințele mondiale. O dinamică a salariilor mai puternică decât se preconizase ar putea contribui la inflație. Deficitul bugetar a scăzut într-o oarecare măsură, dar rămâne un motiv de îngrijorare. Creșterile ad-hoc anterioare ale pensiilor și salariilor, corelate cu venituri publice scăzute au condus la deficite mari încă înainte de criză. În 2021, deficitul a fost de 7,1 % din PIB, în scădere de la 9,3 % în 2020. Se preconizează că deficitul va scădea într-o oarecare măsură până în 2023, ca urmare a redresării creșterii și a colectării mai bune a veniturilor, sprijinite de planul național de redresare și reziliență (PNRR). Cu toate acestea, scăderea sub plafonul de 3 % până în 2024, în conformitate cu recomandarea

Consiliului din iunie 2021, va fi dificilă dacă nu se iau măsuri de remediere.

Sectorul de afaceri din România prezintă deficiențe structurale de lungă durată, mai arată raportul. Infrastructura de transport insuficient dezvoltată și învechită îngreunează transportul de mărfuri în interiorul și în afara țării și adâncește disparitățile teritoriale. Birocrația excesivă, la care se adaugă o administrație publică uneori ineficientă și un cadru legislativ imprevizibil afectează mediul de afaceri și limitează oportunitățile de investiții, în special pentru întreprinderile naționale. Ar trebui îmbunătățită semnificativ utilizarea corectă a principiilor de guvernanță corporativă în întreprinderile de stat din sectoare-cheie precum energia, transporturile și utilitățile publice locale, întrucât numirile discreționare în consiliile de administrație limitează eficiența și eficacitatea întreprinderilor respective.

Declinul demografic exercită presiuni asupra pieței forței de muncă și asupra sistemului de formare și educație.

Se preconizează că invadarea Ucrainei de către Rusia va avea un impact negativ asupra economiei României. Este probabil ca efectele negative directe ale invaziei să fie limitate ca urmare a legăturilor comerciale globale reduse ale României cu Rusia și

Ucraina. Cu toate acestea, efectele indirecte ar putea fi considerabile. Impactul asupra prețurilor energiei și ale produselor de bază are implicații mai ample. Având în vedere importanța Rusiei și a Ucrainei ca furnizori de petrol, gaze și produse

de bază (alimentare și nealimentare) pe piețele mondiale, prețurile au crescut semnificativ. România produce pe piața internă cea mai mare parte a gazelor pe care le utilizează, dar importă aproape 20 % din consumul total de gaze, import care depinde în mare măsură de un gazoduct rus care trece prin Ucraina. În același timp, importurile de țiței din Rusia reprezintă principalul factor de producție pentru importanta industrie de rafinare, care reexportă ulterior produse petroliere finite. În consecință, se preconizează că inflația va crește și mai mult, afectând consumul privat, în pofida măsurilor excepționale care au fost introduse pentru a proteja gospodăriile și IMM-urile de impactul facturilor la energie electrică și gaze.

Planul de redresare și reziliență al României (PNRR) include măsuri importante menite să accelereze dubla tranziție verde și digitală și să consolideze reziliența economică și socială. Acesta include 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi pentru a sprijini punerea în aplicare, până în 2026, a reformelor și a investițiilor esențiale.

Reforma sistemului de pensii este un element central al planului, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și a corecta inechitățile. Noua legislație, care va intra în vigoare în T1 2023, va adapta actualul sistem de pensii la îmbătrânirea populației și va consolida principiul contributivității. Reforma va reduce posibilitățile de pensionare anticipată, va oferi stimulente pentru amânarea pensionării, va revizui pensiile speciale și va spori gradul de adecvare al pensiilor minime și mai mici. Aceasta va introduce, de asemenea, o nouă formulă de calcul și o nouă regulă de indexare și va asigura viabilitatea financiară a pilonului II (și anume sistemul de pensii private obligatorii) al sistemului de pensii. Noua legislație va contribui la menținerea cheltuielilor totale brute cu pensiile publice (incluzând toate sistemele de pensii publice existente) la un nivel stabil de 9,4 % din PIB pe termen lung (2022-2070) și va prevedea un mecanism de frânare pentru eventualitatea în care plafonul cheltuielilor ar fi depășit.

Reforma va contribui, de asemenea, la modernizarea sistemului de pensii, prin introducerea de aplicații și servicii digitale.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.