Premium
Comisia juridică din Senat a acordat luni un raport de respingere propunerii legislative privind declararea Zilei de 26 Octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962 (Ziua Partizanilor Anticomunişti). Iniţiatorii propunerii sunt deputatul PNL Daniel Gheorghe şi senatorii PNL Vergil Chiţac, Ioan Cristina, Marius Nicoară.
Deputatul PNL Daniel Gheorghe a explicat că mişcarea de rezistenţă armată anticomunistă a fost "un fenomen care a fost gândit în aşteptarea unei intervenţii occidentale care să înlăture regimul totalitar sovietic care tocmai se instala la acea data în România". "Lupta lor s-a desfăşurat, în special, cu trupele de Securitate, s-a desfăşurat inclusiv cu anumite formaţiuni militare de factură sovietică, care la acea dată se găseau pe teritoriul României şi au vizat, în primul rând, scoaterea de sub autoritatea regimului comunist şi a puterii instalate după 23 august 1944 a unor zone care să presupună un spaţiu în care un eventual ajutor militar occidental să poată veni şi să poată avea efect. În anii '50 au fost derulate o serie de operaţiuni inclusiv de către CIA, de exemplu Neagu Djuvara a fost unul dintre cei care au coordonat trupe de paraşutişti în munţii României care au vizat susţinerea acestor echipe de partizani. Aceste echipe de partizani vizau destructurarea infrastructurii de forţă a noului regim instalat după 23 august, cât şi crearea unui cap de pod în baza căruia o eventuala intervenţie americană pe care bunicii şi străbunicii noştri o aşteptau după 1944 să poată fi viabilă în România", a explicat Daniel Gheorghe.
Subliniind că are în familie şi foşti legionari şi foşti luptători în Bucegi, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că "rezistenţa anticomunistă începută în 1944 (...) este una care slăbea capacitatea de apărare a României". "Trupele de Securitate au provenit, în principal, din foştii jandarmi. Pe acest schelet s-a constituit partea de trupe de Securitate. Deci erau români contra români. Eu nu cunosc lupte duse de aceste grupe de partizani din munţi cu trupele sovietice aflate pe teritoriul României. N-a fost atacată nicio unitate, niciun corp, exista doar câteva incidente izolate cu ofiţeri sovietici care au fost atacaţi.(...) Rezistenţa anticomunistă începută în 1944, când România era încă în război - de partea Aliaţilor după 23 august - este una care slăbea capacitatea de apărare a României. Era mai degrabă îndreptată împotriva intereselor României. Mai mult, dacă îmi spuneţi că era un lucru bun că CIA organiza operaţiuni de slăbire a capacităţii de apărare a României sub pretextul că o fac împotriva regimului comunist, este mai degrabă ticăloşie ce făceau. Era punerea în slujba unei puteri străine, valabilă oricând. După 1958 trupele sovietice au părăsit România. Mi-e foarte greu să disting (...) Am încercat să înţeleg toate aceste lucruri şi sunt destul de echilibrat, nu sunt un fanatic al vreunei opţiuni. Dar mi se pare că ne arogăm merite care nu există. Sacrificiul unor oameni trebuie respectat, de acord. Motivaţia însă diferă de la caz la caz", a afirmat Şerban Nicolae, conform Agerpres. Propunerea legislativă va intra în dezbaterea plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.
