Complicata ecuație din Orientul Mijlociu: de ce nu atacă Hezbollah în Israel, deși au fost provocați pe teren propriu

Liderul Hezbollah-ului libanez, Hassan Nasrallah, încă se gândește la un răspuns. Discursul pe care urma să îl țină miercuri, 3 ianuarie, cu ocazia comemorării morții generalului iranian Ghassem Soleimani, era așteptat cu nerăbdare, în special după asasinarea numărului doi din biroul politic Hamas, Saleh Al-Arouri, cu doar o zi mai devreme. Nasrallah a promis că va adresa un nou discurs vineri, a doua zi după înmormântarea lui Saleh Al-Arouri, în tabăra de refugiați palestinieni Shatila, la Beirut.

Miercuri, liderul Hezbollah și-a reiterat amenințările împotriva statului evreu, fără a dezvălui contururile unui răspuns. După ce a denunțat o „crimă periculoasă” comisă în suburbiile sudice ale Beirutului, bastion al mișcării sale, „vizată pentru prima dată din 2006”, a dat asigurări că acest asasinat „nu va rămâne nepedepsit”.

Hezbollah - „Partidul lui Dumnezeu” se confruntă cu o ecuație dificilă. Liderul său nu poate să nu răspundă la ceea ce se consideră a fi o provocare din partea Israelului în fortăreața sa, o linie roșie. Dar un răspuns prea dur, care ar pune sub semnul întrebării echilibrul fragil stabilit din octombrie 2023 cu Israelul de-a lungul graniței cu Libanul, riscă să-l atragă într-un război total pe care nu-l dorește.

„Front de sprijin” pentru Hamas

„Când am deschis frontul de sud pe 8 octombrie [a doua zi după intervenția Israelului în Gaza în urma atacului Hamas], am făcut acest lucru pentru a sprijini poporul asuprit din Gaza, ținând cont în același timp de interesul național și de dificultățile din Liban” - explică Hassan Nasrallah, potrivit căruia Hezbollah intervine ca „front de sprijin” pentru Hamas.

Mark Regev, consilier al premierului israelian Benjamin Netanyahu, a avut grijă să-i ofere argumente pentru un răspuns măsurat, afirmând că lovitura nu a vizat nici Libanul, nici Hezbollah. Atacurile Hezbollah împotriva nordului Israelului după moartea lui Saleh Al-Arouri rămân în cadrul regulilor de angajare la care cei doi beligeranți au aderat din 8 octombrie. Hărțuirea zilnică a pozițiilor militare israeliene de lângă graniță de către mișcarea armată șiită a ucis nouă soldați și cinci civili. Cu excepția câtorva lovituri profunde asupra pozițiilor Hezbollah, răspunsurile armatei israeliene se concentrează pe fâșia de graniță.

Un înalt oficial al administrației americane a confirmat miercuri că Washingtonul nu vede o „dorință clară” din partea Hezbollah sau a Israelului de a intra în război. Cu toate acestea, intensificarea ciocnirilor la frontieră și amenințările oficialilor israelieni de a lansa o operațiune împotriva Libanului alimentează temerile privind o conflagrație regională. „Deocamdată, luptăm pe front într-o manieră calculată (…), dar dacă inamicul se gândește să declanșeze un război împotriva Libanului, vom lupta fără limite, fără restricții, fără granițe și el știe ce înseamnă asta” - avertizează liderul Hezbollah.

Aceste temeri sunt întărite de escaladarea observată pe toate fronturile „axei rezistenței” împotriva Israelului, în special în Marea Roșie, sub acțiunea rebelilor Huthi. Atacul, încă nerevendicat, de miercuri de lângă mormântul lui Ghassem Soleimani, care a făcut cel puțin 84 de morți, se adaugă la aceste tulburări.

Cu toate acestea, nici Hezbollah, nici Iranul nu au niciun interes să provoace un război împotriva Israelului și a aliatului său american. Prioritatea Teheranului este păstrarea „axei de rezistență” pe care a construit-o din Liban până în Yemen, trecând prin Siria și Irak, și care constituie un „front de apărare avansat” pentru Republica Islamică. Prioritatea Hezbollah este să-și mențină intactă puterea de descurajare împotriva Israelului. Linia sa roșie – eliminarea Hamas din Fâșia Gaza, obiectivul declarat de guvernul israelian – nu a fost depășită.

Miercuri, Hassan Nasrallah a promis din nou „o victorie” împotriva Israelului care, a spus el, este „pe drumul dispariției”.

Iranul și Hezbollah nu au riscat niciodată să-și pună în pericol strategia prin răzbunarea morții luptătorilor lor, nici măcar pe cea a generalului Soleimani. Iranul nu a răspuns încă la eliminarea, printr-o lovitură israeliană din 25 decembrie 2023, la Damasc, a generalului Razi Mousavi. El a fost una dintre cheile sprijinului logistic oferit de Teheran axei „rezistenței”, în special Hamas din Cisiordania ocupată, în coordonare cu Saleh Al-Arouri.

„Moartea lui Saleh Al-Arouri deschide o fereastră de oportunitate pentru negocieri” între Israel și Hezbollah pentru a găsi un nou modus operandi de-a lungul graniței, crede un diplomat occidental.

Secretarul de stat american Antony Blinken urmează să înceapă un turneu regional joi, iar trimisul special al administrației Biden, Amos Hochstein, este așteptat în Israel în aceeași zi. Hochstein, care a încheiat un compromis privind delimitarea frontierei maritime dintre Israel și Liban în octombrie 2022, intenționează să lucreze pentru a găsi un acord privind delimitarea frontierei terestre și aplicarea rezoluției 1701. Aprobată de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite în 2006, Rezoluția 1701 prevede retragerea luptătorilor Hezbollah din sudul Libanului.

Alarmați de atacul de la Beirut din 2 ianuarie, oficialii libanezi par dispuși să negocieze. Într-un interviu acordat cotidianului panarab Asharq Al-Awsat, publicat înainte de atac, președintele Parlamentului, liderul șiit Nabih Berri, părea că deja întinde o mână, exprimându-și sprijinul pentru aplicarea rezoluției.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România