Premium
Preşedintele francez a declarat vineri, la încheierea conferinţei internaţionale de la Paris dedicată crizei libiene, că "tranziţia libiană trebuie dusă până la capăt, iar alegerile trebuie să se desfăşoare în cele mai bune condiţii posibile. Următoarele şase săptămâni sunt decisive", informează AFP preluat de agerpres.
Obstacolele nu au dispărut pentru că "după un deceniu de violenţe, diviziuni şi instabilitate, perspectiva alegerilor stârneşte îndoieli şi chiar opoziţia tuturor celor care se tem de schimbarea democratică, precum şi a tuturor celor care au devenit profitori de pe urma războiului", a avertizat preşedintele Macron.
Alegerile prezidenţiale din 24 decembrie, primele din istoria Libiei, şi scrutinul legislativ rămân în realitate incerte pe fondul renaşterii tensiunilor între taberele rivale din vestul şi estul ţării, pe măsură ce se apropie data alegerilor.
Aceste alegeri, punctul culminant al unui proces politic laborios susţinut de ONU, ar trebui să pună capăt unui deceniu de haos, diviziunilor interne şi luptelor fratricide.
"Toţi libienii sunt de acord că vor avea loc alegeri pe 24 decembrie", a asigurat Mohamed Al-Manfi, preşedintele Consiliului Prezidenţial Libian, prezent la Paris.
"Organizarea de alegeri simultane la data programată este un obiectiv istoric pe care ne vom strădui să-l atingem", a spus şi prim-ministrul Abdelhamid Dbeibah.
Pentru Dbeibah însă, prioritară este, până la data alegerilor, obţinerea de garanţii concrete că rezultatele acestor alegeri vor fi acceptate şi că cei care nu le vor accepta vor fi sancţionaţi".
Acest aspect constituie o preocupare împărtăşită de cei aproximativ treizeci de lideri prezenţi la Paris, care au avertizat în declaraţia finală că "persoanele sau entităţile din interiorul sau din afara Libiei care ar încerca să împiedice, să pună la îndoială, să manipuleze sau să falsifice procesul electoral şi tranziţia politică vor trebui să dea socoteală".
Observatorii subliniază riscul ca rezultatele alegerilor prezidenţiale să fie respinse de un partid sau altul şi ca ţara să se scufunde din nou în violenţă, cu un preşedinte contestat şi fără un parlament.
Declaraţia finală a fost semnată de ţările implicate de partea beligeranţilor, precum Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Rusia care susţin tabăra din estul Libiei, Turcia care a acordat asistenţă taberei de la Tripoli, precum şi de statele implicate în soluţionarea crizei, adică Germania, Italia, Franţa.
Declaraţia a fost aprobată şi de Statele Unite, vicepreşedinta Kamala Harris fiind prezentă la reuniune, dar şi de Algeria sau Tunisia, state din regiune. Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a participat la un prânz oferit de Emmanuel Macron înaintea conferinţei.
Preşedintele Macron, care a organizat două conferinţe consacrate soluţionării crizei libiene în 2017 şi 2018, a fost acuzat că îl favorizează pe liderul libian din estul Libiei, mareşalul Khalifa Haftar, în detrimentul taberei vestice. În prezent, însă, Franţa afişează o atitudine mai neutră.
Conferinţa de la Paris a aprobat, de asemenea,"planul libian pentru plecarea forţelor străine şi a mercenarilor".
"Retragerea trebuie să fie completă şi în etape, treptat şi într-un mod sincronizat" între est şi vest, a opinat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă separată.
"Dacă se strică echilibrul forţelor de pe teren va creşte riscul reluării luptelor", a insistat Lavrov.
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că partea turcă manifestă anumite reticenţe."Este un lucru bun că putem vedea o primă retragere, va servi drept exemplu. Lucrurile au început". Un oficial militar libian a declarat joi că forţele militare din estul Libiei au convenit să repatrieze 300 de mercenari străini din zona lor de control, ca răspuns la o solicitare din partea Franţei.
