Un proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025 propune introducerea, în premieră, a unui concediu plătit destinat epuizării profesionale, care ar putea fi acordat fără prezentarea unor documente medicale. Inițiativa aparține senatorului USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială. Proiectul vizează prevenirea burnout-ului și stabilește obligații explicite pentru angajatori, într-un domeniu care nu este reglementat distinct în prezent.
Burnout-ul, definit ca fenomen profesional, nu medical
Textul legislativ definește epuizarea profesională exclusiv ca fenomen asociat activității profesionale, nu ca afecțiune medicală.
Potrivit Digi24, proiectul preia definiția Organizația Mondială a Sănătății, conform căreia burnout-ul este rezultatul stresului profesional cronic gestionat ineficient și se manifestă prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea performanței.
„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se precizează în mod explicit în proiect. Această abordare explică de ce noul tip de concediu nu ar necesita certificat medical.
Lipsa reglementării, invocată de inițiatori
În expunerea de motive se arată că legislația muncii din România nu tratează distinct epuizarea profesională. Deși există obligații generale pentru angajatori în materia securității și sănătății în muncă, riscurile psihosociale nu sunt definite clar, iar burnout-ul nu este monitorizat sau prevenit formal.
„În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, se menționează în document.
Autorii susțin că această situație îngreunează identificarea timpurie a suprasolicitării și limitează posibilitățile angajaților de a solicita sprijin.
Obligații noi pentru angajatori
Proiectul introduce responsabilități concrete pentru angajatori, indiferent de domeniul de activitate. Aceștia ar urma să își informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor.
În cazul companiilor cu peste 50 de angajați, sunt prevăzute obligații suplimentare: evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, elaborarea anuală a unui plan de prevenire a burnout-ului și instituirea unui mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala situații de suprasolicitare fără riscul unor sancțiuni.
Concediu de refacere, la cerere
Una dintre prevederile centrale ale proiectului este posibilitatea acordării unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acesta nu ar fi obligatoriu, ci opțional pentru angajatori, urmând să fie stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă.
Legea prevede că zilele libere pot fi acordate la solicitarea angajatului, fără justificări medicale: „Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”. Măsura este gândită ca una de prevenție, nu de tratament.
Drepturi suplimentare pentru salariați
Pe lângă concediul de refacere, proiectul prevede dreptul angajaților de a semnala riscurile de burnout fără consecințe negative și de a solicita discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor.
Textul stabilește explicit că astfel de demersuri nu pot atrage sancțiuni disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă.
De asemenea, angajații pot avea acces voluntar la sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, cu costuri suportate parțial sau integral de angajator.
Termene de aplicare, dacă legea este adoptată
Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijinul psiho-emoțional.
Angajatorii vor avea ulterior 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi, iar legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Comentează