Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) Timişoara a deschis, miercuri, lucrările Conferinţei "Timişoara CardioCulture", eveniment dedicat excelenţei în cardiologie, care se desfăşoară în perioada 21-23 octombrie, la Centrul Regional de Afaceri din oraş şi reuneşte câteva sute de specialişti timişoreni şi invitaţi din rândul elitei academice care vor aborda teme esenţiale şi de actualitate din această specialitate medicală.
Într-un context medical în continuă evoluţie, cardiologia se confruntă cu provocări majore, pornind de la inovaţiile tehnologice şi terapiile personalizate până la noile standarde de prevenţie şi tratament.
Această ediţie evidenţiază contribuţia comunităţii timişorene la progresul cardiologiei, consolidând Timişoara ca un model de excelenţă şi referinţă.
Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, dotări tot mai apropiate de standardele europene
Prof. Constantin T. Luca, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara, a subliniat că nu se poate face cardiologie modernă la standarde europene fără dotări pe măsură, iar Institutul a ajuns astăzi la o bază materială apropiată de standardele europene, singurul lucru care lipseşte fiind un dispozitiv de rezonanţă magnetică cardiacă, dar care este în curs de achiziţie.
"Avem angiografe, ecografe, avem dotări pentru fiecare dintre compartimente, dispozitive de electrofiziologie, pentru tratarea pacienţilor cu aritmii, avem toate cele necesare pentru a trata pacienţii cu infarct miocardic acut, dar nu numai, ci şi cu o mulţime de alte boli; efectuăm de rutină implanturi de valve percutante, ceea ce este o revoluţie în medicină. Avem şi şansa că şi statul român a înţeles nevoia unei finanţări corespunzătoare în aceste domenii de vârf, iar noi le aplicăm la fel ca în marile clinici ale lumii. În ultimii trei ani avem şi chirurgia cardiacă pentru copii, în continuă evoluţie, avem o echipă locală cu care deja efectuăm toate procedurile. Mai mult decât atât, am combinat chirurgia cardiacă a copilului pe cord deschis cu chirurgia percutantă, intervenţională (...) în care procedurile sunt foarte utile în cazul copiilor cu malformaţii congenitale de anumite tipuri. Ne-am extins tipurile şi paleta de proceduri. Sigur, nu suntem finalizaţi ca proces de evoluţie, curba de învăţare fiind extrem de lungă, dar suntem într-o etapă foarte bună, pentru că în prezent avem şi personalul complet, avem şi cardiolog-pediatru, ceea ce nu am reuşit să facem foarte mulţi ani, din lipsa de cardiologi pediatri pe piaţa românească", a detaliat, pentru AGERPRES, prof. Constantin T. Luca.
Chirurgia cardiacă pentru copii, în continuă dezvoltare
Anul trecut, în IBCV din Timişoara au fost operaţi 70 de copii, o cifră semnificativă pentru o clinică nouă, care depăşeşte clinici cu multă experienţă şi vechime, din ţară.
Aici vin pacienţi din întreaga ţară, de toate vârstele, iar în urma intervenţiilor şi a tratamentelor aplicate de medicii IBCV Timişoara, speranţa de viaţă a cardiacilor a crescut foarte mult, uneori cu peste 20 de ani, datorită mai ales prevenţiei, dar şi tehnicilor noi folosite, abordarea pacienţilor fiind complet diferită comparativ cu cea de acum 10 ani sau 20 de ani.
Managerul IBCV Timişoara a declarat că există şi rezistenţă la tratamente, poate şi pentru că dezvoltarea tehnologică a luat-o înaintea dezvoltării farmacologice, adică a terapiilor medicamentoase.
"Adaptarea poate apărea faţă de orice. Inclusiv microbii sunt mai frecvenţi, pentru că la ora actuală, deşi au apărut pe piaţă o serie de antibiotice la costuri foarte mari, totuşi infecţiile devin tot mai greu de stăpânit. Pentru că microbii, la fel ca şi noi, au propria lor inteligenţă şi reuşesc să se adapteze la schimbare", a punctat cardiologul.
Inteligența artificială ajută medicii să personalizeze tratamentele
De asemenea, Constantin T. Luca a menţionat că inteligenţa artificială ajută foarte mult medicii, dar nu poate înlocui empatia şi comunicarea obligatorie între medic - pacient.
"Secretul terapeutic nu constă doar în ceea ce îi faci, ci şi în cum îi faci. Folosim inteligenţa artificială peste tot, începând cu activitatea didactică până la tratamentul pacientului, inclusiv în stabilirea tratamentelor, pentru că ne ajută şi ne personalizează anumite tratamente. Este un lucru foarte important, pentru că uneori ne ducem pe anumite drumuri pe care ar fi mult mai greu să ajungem fără inteligenţă artificială, din carte în carte", a arătat managerul IBCV Timişoara.
Chirurgia cardiovasculară, o provocare pentru medici
Chirurgul cardiovascular al IBCV Timişoara, Lucian Falniţă, subliniază imensa responsabilitate care îi revine de fiecare dată când intră în sala de operaţii, pentru că surprizele pot apărea în orice moment.
"E foarte greu, dar este o mare provocare şi ai o satisfacţie fără margini când reuşeşti să faci ceva. Rezultatele sunt concrete, palpabile şi rapide. La noi în clinică se practică chirurgie minim-invazivă, toracoscopică, prin incizii mici care fac o recuperare mai rapidă a pacientului şi permit externarea lor mai repede, fără suferinţă post-operatorie. Cu răbdare şi colaborare din partea celorlalte specialităţi, anestezişti, cardiologi, colegilor de la sală, se poate începe oricând activitatea de chirurgie oricând. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că sunt lucruri care trebuie şi ele învăţate. Cea mai laborioasă operaţie a fost de opt ore. Ne-am obişnuit. Din tinereţe avem programul acesta din sală, de dimineaţă până seara. Satisfacţiile sunt uriaşe. Am trecut şi prin momente de tensiune maximă, când pacientul a fost la limită, când credeam că nu mai este nicio şansă, dar, şi 'cu ajutor de Sus', s-a terminat totul cu bine", a detaliat chirurgul cardiovascular Lucian Falniţă.
Tot mai mulți tineri se confruntă cu probleme cardiovasculare
El a mai remarcat că în ultimii 10 - 20 de ani sunt tot mai mulţi tineri cu probleme cardiovasculare, probabil datorită unor factori multipli care s-au cumulat în timp.
Recuperarea cardiovasculară după operațiile pe cord
O activitate susţinută pentru repunerea pe picioare a pacienţilor care au trecut prin operaţii pe cord o au cardiologii care se ocupă de recuperarea acestora, iar Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara este singurul din ţară care are şi o secţie de recuperare cardiovasculară. Avantajele sunt multiple.
Prof. dr. Simona Drăgan, şef Secţie a Clinicii de Recuperare Cardiovasculară a IBCV Timişoara, a relatat, pentru AGERPRES, că aici se face pregătirea pacienţilor preoperator, pentru că mulţi au nevoie de recuperare cardiovasculară care ţin de aspectele de pre-recuperare preoperator, după care pacienţii sunt preluaţi postoperator, la şapte zile după intervenţie.
"Este vorba de pacienţi operaţi cu bypass aortocoronarian, cu proteze valvulare. Îi preluăm la şapte zile postoperator şi facem recuperare în două faze: gimnastică respiratorie şi cu mobilizare la marginea patului, apoi pe coridor şi în salon, iar după trei săptămâni, se poate coborî în sala de sport, la antrenament fizic în care se pot face uşoare mobilizări şi un antrenament fizic gradual. În faza următoare a recuperării, după ce se face un test de efort cardiopulmonar, se intră într-un program de recuperare care poate fi la noi în clinică trei săptămâni şi se poate continua ambulator. Avem în jur de 1000 de operaţi pe an, iar în recuperare sunt peste 200", a explicat Simona Drăgan.
Pacienţii care ajung la recuperare sunt de peste 50 de ani, iar mulţi dintre ei, dacă doresc, se pot reintegra în activitate.
